Iubire blestemata

                

      

          Inaltandu-si coarnele negre,
flacarile,corpul i-l cuprind.
          Cu ochii goi,in neguri amare,
iubirea incerc sa i-o ascund.

    
          Soaptele moarte,cu sange-nchegat,
la urechi-mi ajung - si ascult.
         Cuvantul de groaza,amestecat,
cu-n fior de frica,blestemat.

      
         Un inger l-am crezut,un demon e de fapt,
si cu ochii-nlacrimati,dragostea i-o arunc.
         Glasul inocentii,de mult mi l-a furat,
si-acum in cuvinte,ma-ncurc neincetat.

      
         Eternitatea-mi goala,cu spini insangerati,
chimia imaginara,dintre noi a destramat.
         Ma hraneam cu vise si fiori inghetati,
si-am ajuns ca Iadul,de umbre intunecat.