Benjamin statea sprijinit cu capul de fereastra masinii, nerabdator s-o vada pe Hizy. Inca nu-i venea sa creada ca-i sora lui. Si cel mai important: de ce-i ascunsese asta mama sa? Si cand se gandeaca ca nici macar tatal lui nu stia...Poate e doar o minciuna stupida, gandi, tragandu-si apoi o palma mintal. N-avea cum sa fie. Aslan n-ar avea de ce sa-l minta in legatura cu asa ceva. Oare cand am inceput sa am atata incredere in el?
Era indragostit, cu siguranta.
I-am mai facut o vizita. Pare mai bine. Insa nu cred ca mai rezista mult. Darius era pe bancheta din spate, jucandu-se c-o suvita din parul lui blond si lung, pana deasupra umerilor. Era o fantoma. Si nu orice fantoma, ci a lui Aslan. Era un pusti de saispe ani, pasionat de supranatural, care odata facuse o intelegere cu-n demon, si-l transformase pe Aslan in sclavul lui, parca chemandu-si singur moartea, deoarece in aceeasi zi, dupa doua ore, era mort. Aslan nu l-a luat deloc usor, spintecandu-i intreg corpul prin tot dormitorul sau, cazandu-le un soc celor doi frati de cinci si sapte ani, si parintilor. La inceput fusese distrus, si nu facea decat sa planga non-stop, enervandu-l pe brunet, insa cu timpul se obisnuise cu noua sa ne-viata.
- Am ajuns, anunta Aslan, oprind in fata casei Reylei. Ii aflase adresa cu ajutorul lui Darius.
Benjamin deschise portiera, asteptand ca brunetul sa blocheze masina, apoi urcara amandoi treptele de la intrare, sunand la sunerie.
Hizy fu cea care le raspunse.
- Ti-am adus fratioru', o informa Aslan, intrand nerabdator. Unde-i Andy?
- In sufragerie, cu baietii...dar...Se opri in mijlocul propozitiei, deoarece brunetul deja se facu nevazut, lasand-o singura, cu Benjamin, care nu stia ce sa zica, sau ce sa faca. Si nu era singurul.
- Intra, i-am zis lu' Benjamin, zambindu-i usor.
- Mersi. Intra, asteptand sa zic, sau sa fac ceva. Insa nu prea stiam ce.
- Amm...vrei ceva de baut?
- O Cola.
- Bine. Si la multi ani, am adaugat, amintindu-mi ca azi era ziua lui. Aflasem de la Marilyn.
- Mersi. Mi-a zambit, muscandu-si buza de jos, apoi dintr-o data, m-a imbratisat. Scuze, adauga, dandu-se in spate. Nu prea stiu ce-ar trebui sa fac. Adica nu afli in fiecare zi ca ai o sora, pe care n-ai intalnit-o niciodata.
- Mda, asa e. Cum ai aflat? Ti-a zis...ea? Ma cam indoiam de asta, dar cine stie ce era in mintea mamei.
- Nu. Aslan a facut-o. Trebuia sa ma intorc cu ea, acasa, iar idiotu' ala m-a rapit.
- Rapit de ziua ta. Asta da cadou de vis, am replicat, razand.
- Mie imi spui? Da' cel putin am aflat de tine. Ai idee de ce mi-ar fi ascuns asta, mama? Adica...mama noastra?
- Nu stiu. Mergem la bucatarie? l-am intrebat, dorind sa schimb subiectul. Nu voiam sa-i arunc cu minciuni, asa ca era mai bine daca evitam discutia asta. Si cu siguranta, nu-i puteam spune lui ca femeia care ne-a dat viata, era doar o interesata. O arivista, care voia numai bani.
A incuviintat, iar eu am luat-o inainte. I-am zis sa ia loc pe-un scaun, in timp ce eu ii scoteam Cola.
- Marilyn stie c-ai fost rapit? m-am interesat, luand si eu loc.
- Habar n-am. Probabil ar trebui sa-l sun. Ai un telefon?
- Sigur. I-am zambit, dandu-i-l pe-al meu.
- Mersi. Forma numarul, asteptand sa raspunda. Hei, tata!
- ...
- Sunt bine, nu trebuie sa-ti faci griji.
- ...
- Da, Aslan m-a rapit. Ti-a zis?
- ...
- Aha. Okey. Poti s-o anunti si pe mama?
- ...
- Mersi. Apropo, ai idee de ce mi-ar fi ascuns mama c-am o sora?
- ...
- Acum am aflat si eu. De la Aslan. N-am habar de unde-a stiut.
- ...
- Hizy.
- ...
- Mersi ca vorbesti cu ea. Pa! Poftim! zise, inmanandu-mi-l inapoi.
- Pentru nimic. Mi-am muscat buza, ingrijorandu-ma. Benji n-ar fi trebuit sa-i zica c-a aflat, insa faptul era deja consumat.
- Esti bine?
- Uh? Da.
- Nu pari.
- Doar stres.
- Are legatura cu mama?
- Nu, am mintit eu.
- Hei, fato! zise Lina, facandu-si aparitia, urmata imediat de Reyla. Cine-i musafiru' dragut?
- Ai iubit, i-am replicat, chicotind.
- Stai sa auda Ashley, facu Reyla, gata-gata sa plece, si sa-l anunte, insa Lina o apuca de brat.
- Stai cuminte, divo, ca-ti smulg parul.
- Lasa-mi parul in pace, bestie! Isi smulse bratul dintre degetele Linei, mangaindu-si buclele blonde-roze.
- Eu sunt Benjamin, fratele Hizey, se prezenta el.
- Lina, cea mai buna prietena a ei.
- Minte, n-o asculta. Eu sunt cea mai buna prietena a ei. Poti sa-mi spui Reyla.
- Ma bucur sa va cunosc, chicoti Benji, zambindu-le, ca mai apoi sa fie asaltat de-o multime de intrebari. Cati ani are? Unde sta? Are iubita? Care-i culoarea lui preferata? Da' mancarea? Ce muzica asculta...etc.
In sufragerie, Aslan, Andy, Jinxx, si Jake, asteptau ca CC si Ashley sa se intoarca de-afara. Aslan ii trimise sa faca rost de-o fata, pentru a-l face pe Andy sa scape de fantome. Desigur, a trebuit sa le zica despre partea cu fantomele, pe care Andy le-a ascuns-o, ne-vrand sa-i ingrijoreze. Numai ca acum n-avuse de ales, avand in vedere ca brunetul nici nu-i ceru pararea, incepand sa le zica cum sta treaba cu adevarat.
Oricum, asa macar mai aflase si el ceva nou, care din pacate, nu era de bine. Chiar putea sa innebuneasca din cauza fantomelor. Iar daca o facea, nu si-ar mai putea controla foamea, ajungand sa se gandeasca numai la asta. Ceea ce insemna c-ar fi devenit precum un zombie d-ala din filme. Si nu-si dorea asta.
Ashley si CC isi facura aparitia, aducand cu ei o fata bruneta, cu ochi albastri, care avea in jur de saispe-saptispe ani.
'' Cu cat mai tanara, cu cat mai bine. '' zise Aslan.
- Bun. Brunetul o apuca pe fata de incheietura, tragand-o aproape de el, apoi isi etala zambetul fermecator, hipnotizand-o pe tanara. Nu-ti fie frica.
- Nu mi-e frica, sopti fata, ca in transa.
- Bun. Aslan zambi multumit, infingandu-si mana in pieptul ei, si scotandu-i inima. Pe care o intinse spre Andy, care avea ochii cat cepele, si gura deschisa - cum erau de astfel si ceilalti baieti. Ia-o!
- Dar...Se temea s-o faca. Mai ales aici.
- Ia-o, cat inca este fierbinte. Andy inghiti in sec, intinzand nesigur mana, insa de-ndata ce-o atinse, si simti sangele scurgandu-se pe degetele sale, o duse la gura, muscand cu pofta. Baietii il priveau socati, insa isi revenira repede, amintindu-si ca el nu mai era un simplu om.
Dupa ce termina, Andy cazu in genunchi, tipetele fantomelor dandu-i dureri de cap. Erau atat de multe. Si pline de ura. Ii tot cerea s-o omoare pe Hizy. Sa-si omoare prieteni. Si-abia de mai putea sa reziste tentatiei de a-si infinge degetetele in pieptul prietenilor lui.
- Aslan! tipa, repezindu-se spre el, si tragandu-i un pumn. Ce dracu' mi-ai facut?!
- Incer sa te ajut! Il prinse de brate, facandu-l sa-l priveasca direct in ochi. Trebuie sa le alungi. Gaseste-ti ancora, Andy, si alunga-le!
- Nu pot! Sunt prea multe! Eu...Privirea ii cazu spre pieptul lui Ashley, ascultandu-i bataile inimi. Erau hipnotice. Si-l chemau. Se elibera din mainile brunetului, ducandu-se spre prietenul lui, care-l privea speriat.
- Andy...
- O vreau! marai, trantindu-l jos.
- Concentreaza-te! ii striga, prinzandu-l inainte sa faca vreo prostie. Gaseste-ti ancora, Andy! Gandeste-te la Hizy!
- Hizy...sopti, cu privirea in gol. Il privi pe Ashley, care era inspaimantat. Din cauza lui.
Inchise ochii, lasandu-l pe brunet sa-l tina strans, in timp ce si-o imagina pe iubita lui, zambindu-i dulce. Atingandu-i buzele, obrazul, pielea. Sarutandu-l. Incerca sa nu le mai dea atentie fantomelor, gandindu-se doar la ea. La cat de mult o iubea. La cat de inutil se simtea fara ea. La toate momentele frumoase pe care le petrecusera pana-n moment. Si la cat de mult ii schimbase viata, de cand o intalnise.
Deschise ochii.
Liniste.
Fantomele disparusera!
- Ce s-a intamplat aici? sopti Hizy, privirea cazandu-i peste cadavrul fetei, si-apoi ramanand asupra lui Andy, care era murdar de sange pe maini, si la gura.
- Te iubesc! ii spuse, ducandu-se s-o imbratiseze. O stranse la piept, fericit ca era a lui. Numai a lui.
Intre timp, Benjamin privea socat scena din fata lui, simtind un impold ciudat de-a lua-o la fuga.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu