Uite ce patesti daca dai de Klaus Michaelson~III~

                                        

  
    Klaus se hranea dintr-o fata,iar eu stateam ghemuita intr-un colt - intr-o camera de hotel - incercand sa ignor mirosul apetisant al sangelui.
   -Ce delicatesa!exclama,odata ce termina,si lasand trupul lipsit de viata sa cada pe podea.Nu ti-e foame?Isi intoarse privirea spre mine.
   -Nu.
   -Hai ma Diana!
   -Ce?Am spus ca nu mi-e foame.
   -Diana...Inainta spre mine,si se lasa pe vine.Termina cu prostiile.Imi dadu o suvita dupa ureche,apoi imi lasa un sarut scurt pe buze,dupa care se ridica.Stii foarte bine ca mori de foame,asa ca nu mai scoate minciuni pe gurita aia draguta.Zambi,si se indrepta spre iesire.Te astept la barul de langa hotel.Si iesii.
   Poti sa ma astepti mult si bine...
   Cioc cioc.
   Cine-o mai fi...?
   M-am ridicat de jos - fara nici un chef - si am deschis usa.Si ZBANG!
   -Caroline?!
   -Buna,Diana!
   De unde-mi stie numele?Si ce cauta aici?Daca vrea sa ma omoare!?
   -Linisteste-te,nu sunt aici sa te omor.
   -Atunci...?
   -Sa te scap de Klaus.Imi dai voie?Faca sem spre camera.
   -Sigur.
   A intrat,iar eu am inchis usa in urma ei,luandu-i apoi exemplul,si asezandu-ma pe pat.
   -Vezi tu...Noi suntem impreuna,da' acu' doua saptamani ne-am certat rau,si am decis ca fiecare s-o ia pe drumul lui,da' din pacate...
   -Inca il iubesti?
   -Da.
   -Imi pare rau ca v-ati certat.
   -Si mie.Da' lasa asta acum.Acum trei zile, cand ai dat de el,eram prin preajma,asa c-am putut sa-l vad cum face o vraja - a pus mana pe magie,si habar n-am cum - si-n urmtoare clipa arata ca dupa o bataie.Plin de rani si de sange.
   -Exact cum l-am gasit eu...
   -Da.Din nefericire totul a fost planuit.S-a jucat cu tine.
   -Nesimtitul ala de...!
   -Stiu,e un mare porc.
   -Ce naiba vrea de la mine?
   -Sa se distreze.Asa e el.
   -E mai rau c-an serial!
   -Foarte adevarat.
   -Si cum ai de gand sa te impaci cu el?
   -Pai...Nu prea m-am gandit la asta.Mai intai vreau sa te ajut pe tine,ca sa nu ajungi ca celelalte.
   -Celelalte?
   -Nu esti singura care a dat de el.
   -E un monstru!
   -Zi-mi ceva ce nu stiu.
   Usa se deschise,si pe ia intra nimeni altul decat lupul despre care vorbeam.
   -Ia uite ce-a adus vantul...!Buna,Caro!Cum o mai duci?Iti prieste viata fara mine?
   -Nu,si o stii bine.
   -Ce pacat...Mie imi prieste foarte bine.
   -Nu mai fii asa badaran,si impacativa,i-am spus nervoasa.Chiar n-ai inima?!
   -Nu te amesteca,Diana.
   -Ba ma amestec!M-am saturat sa ma tii dupa tine.Vreau sa fiu libera.
   -Am.Spus.Sa.Nu.Te.Amesteci!
   M-am facut mica cand l-am auzit asa furios,si m-am ghemuit inapoi in coltul meu.
   -Asa e mai bine.Imi zambi,dupa care isi indrepta atentia spre Caroline.Cat despre tine...Pleaca!
   -Klaus,te rog...
   -Niciun te rog.Pleci sau mori.
   -Ai fi in stare?!
   -Papusa,credeam ca ma cunosti mai bine,ii spuse razand.Nu ma pune la incercare,continua,redevenind serios.
   -Bine...Voi pleca.Adio...
   -Adios!
   Dupa ce Caroline a plecat,mi-am dat seama ca nu mai aveam nici o seanta de scapare.Eram blestemata pe viata!

  
..................................................................................

   Am renuntat la ideea de one-shoot si l-am transformat in fic.Daca va incanta,multumiti-i lu' LoStlnDr3aMs.