Inima nemiloasa
ochi de gheata
asculta-mi ruga:

iubeste neincetat
iubeste fara frica
iubeste pan-la final

Versuri by Maria


sâmbătă, 17 decembrie 2011

Capitolul 6:Gandindu-ma la el {Pentru Andreea}

                                   
      M-am trezit în patul meu.În camera mea.Acasă!M-am sculat repede din pat si m-am uitat pe calendar.1 februarie.Ieri a fost ziua mea.A fost doar un vis??A fost doar un vis!!Slavă Domnului!Atunci de ce mă simt asa?Parcă as avea un gol în inima mea.De parcă ultimele cuvinte ale lui Klaus m-ar fii făcut sa-mi dau seama ca tin la el,si ca totul ar fi fost real.Am îndepărtat aceste ganduri si m-am dus în bucătărie.Mama pregătea cartofi prajiti.Preferaţii mei.
     -Te iubesc,mama!am spus imbratisand-o.Credeam ca n-o sa te mai vad!
     -Cum asa scumpo?mă intreba sarutandu-mă pe obraz.
     -Un vis cam ciudat...
     -Atunci e bine ca a fost doar un vis,nu?
     -Da,am raspuns cu puţin regret.
     Intr-un fel as fi vrut sa fie adevărat.
     -Mă duc sa mă pregatesc pentru şcoală.
     -Fugi.Pană termini tu,masa va fii gata.
     M-am întors în camera mea si am început sa-mi fac ghiozdanul.După aceea am rascolit prin sifonier după ţinută.
       După ce m-am îmbrăcat,m-am dus sa mănanc,apoi am pornit spre scoală.Gandurile mă invadau fără oprire.A fost doar un vis?Dar era atat de real!Si dacă n-a fost?Cum am ajuns aici?Ce s-a întamplat?
        -Klaus...,m-am trezit suspinand în ora de romană.
        -Aveţi ceva sa ne impartasiti,domnişoară Petrescu?
        -Nu.
        -Bun.
        Se suna de pauza.
        -Pentru maine vreau sa faceţi o compunere despre frumuseţea iernii,minim o pagina.
        După ce profa ieşii,Luminita veni langa mine.
        Luminita era cea mai buna prietena a mea.Mereu în centrul atenţiei,tupeista,încăpăţanata,sigură pe ea,rebelă si cel mai important:o fata cu o inima mare.Mereu a fost alături de mine.Avea parul lung,roşcat si ochi caprui.Mă privii cu o fata de ''spune-mi imediat ce se intampla''.Am tras-o după mine,în curtea scolii si ne-am asezat pe o banca,departe de urechile celorlalti.Mi-am dres glasul si am început:
      -Mi s-a întamplat ceva extrem de ciudat.
      -Si ce mai aştepţi?Spune tot!
      -Am avut un vis foarte nebun.
      -Un vis?
      -Lasă-mă sa termin.
      -OK,OK.
      -Ajungesem intr-un univers paralel The Vampire Diaries.Se făcea ca eram sora Elenei.
      -Fata!
      -L-am întalnit pe Damon,si totul părea sa meargă de minune,pana sa apară Klaus.M-a răpit si eu credeam c-am intrat în ditamai buclucul.
       -Si te-a salvat prinţul tău,normal!
       -Nu.Nişte vrajitori au venit după Klaus si am fugit amundoi.Îi puseseră o bretara care-i anulau puterile si despre care mai tarziu mi-am dat seama ca-l transformase în om.
       -Fata!Ce aventura!
       -Pot continua?
       -Da-i drumul.
       -Asa.Eu si Klaus aveam momentele noastre de ''ceondaneala'',ne-am si batut cu faina si oua si sa nu uit de vopsea!Era si Damon cu noi.Apoi...,continui eu intristandu-mă.M-am certat cu Elena.Am fugit în strada si m-a lovit o masina.Klaus i-a cerut lui Damon sa mă transforme în vampir,iar cand am aflat,am început sa tip la amandoi.Sa le spun ca-i urasc,iar după...m-am dus afara si am lasat soarele sa mă omoare.
       O lacrima imi scapa cand mi-am adus aminte de cuvintele lui Klaus:Ramona,te iubesc!Lumy mi-a sters-o,apoi m-a imbratisat.
        -Nu plange,Ramo.A fost doar un vis.
        -Asta e chestia,Lumy!Nu stiu dacă a fost doar un vis!Totul părea atat de real...si...mi-e dor.De Klaus.Ultimele lui cuvinte au fost ca mă iubeste,si simt un gol în inima.Ca si cum o parte a ramas acolo.Cu el.
        -Uite ce cred eu ca trebuie sa facem!incepu prietena mea.
        -Ce?
        -Sa aflam dacă a fost sau nu un vis.
        -Si cum propui sa facem asta?
        -Adu-ti aminte cum ai ajuns acolo.Ai făcut ceva anume,sau...ai primit ceva...?
        Pana de paun!
        -Am primit o pana!
        -Bun!O mai ai?
        -Nu stiu...
        -Atunci trebuie sa aflam.
        -De unde ai primit-o?
        -De la o batrana.Am ajutat-o sa duca niste bagaje si mi-a dat-o.A spus s-o pun sub perna,inainte sa mă culc si sa-mi pun o dorinta.
        -Si tu desigur ca ti-ai dorit sa-l intalnesti pe Damon Salvatore,spuse chicotind.
        -Da.
        -După scoală mergem l-a tine sa cautam pana.
        -OK.Multumesc ca esti alături de mine!
        -Pentru ce sunt prietenele?Nu pentru asta?
        -Ba da!
        -Luminita Grigorescu,esti chemata în biroul directoarei!se auzii din difuzoare.
        -Ce-ai mai făcut de data asta?
        -Eh...doar niste grafitii în baia fetelor.''Jos cu tarfa de Nicoleta!''
        Am început sa rad.
        Nicoleta era ''tarfa''scolii.Plina de fite si mereu machiata si imbracata prea extravagant.Si-n plus,si-o tragea cu tot liceul.Trebuia sa dispara de aici,doar ca taica-sau era mare afacerist,asa ca va dati seama.Directoarea se face ca nu vede nimic din ce face Nicoleta.Cred ca primeste multi bani pentru asta.
        -Hai sa plecam,pana nu vin după mine,spuse tragandu-mă după ea.
        -Hai!
        Mai aveam decat doua ore,asa ca ce conta.
        Ne-am dus la mine.Mama era la servici,asa ca eram singure.
        Lumy se tranti în pat,iar eu m-am uitat după pana.Era sub perna,exact unde o pusesem.
        -Deci pana la urma a fost real,spuse.
        -Da.
        M-am trantit si eu langa ea.Linistea se asternuse intre noi.
        -Fata,asta e beton!spuse Lumy intr-un final.
        -Intr-adevar!Chiar este!
        -Trebuie sa gasim o cale sa te intorci.
        -Sa mă intorc...?Nu stiu...
        -Lasă,ca nu trebuie sa sti tu nimic.Se vede ca Klaus asta ti-a cucerit inimioara.
        -I-am spus ca-l urasc...
        -Eh,erai derutata,supărată...nu ştiai ce spui.
        -Ce le ştii tu pe toate!
        -Normal ca le stiu!Doar sunt Luminita Grigorescu!
        După un timp apăru si mama,si i-am zis ca Lumy va rămane peste noapte.Desigur c-a fost de acord.Iar noi am început sa ne gandim la mii si mii de modalitati cum am putea sa ne întoarcem,fiindcă voia si ea sa vină,dar fără sa gasim nimic.Pană m-a traznit o idee.
         -Dacă mi-as dori sa mă intorc înapoi,iar tu ti-ai dori sa-l cunoşti pe Damon,crezi c-ar merge?
         -Merită încercat.
         -Sper sa meargă!
         -Si eu.Abia aştept sa-l intalnesc pe chipesul ăla de Tyler!
         -Lumy,Tyler e cu Caroline.
         -Ai mă laşi.S-au despărţit.Asa ca eu o sa profit de aceasta seanta!
         -Diabolico!
         -Muhahahaaa!
         -Mi-e foame!m-am trezit spunand.
         -Hai la bucătărie,ca si mie mi-e.
         Ne-am pregătit cate o ombleta,apoi ne-am băgat la culcare,nu inainte sa punem pana sub perna,pe care o împărţim amandoua,dacă vrem ca ideea sa meargă,si sa ne punem dorinţele.  

               

        

9 comentarii:

  1. Neatza fetelor....

    Deci Maria....e mortal capitolul

    Ar trebui sa iei o diploma pentru ca esti geniu in a lasa oamnei in suspans

    >:P

    Va Pup...

    XOXO

    ~A

    RăspundețiȘtergere
  2. Neata'
    Ma bucur ca-ti place!:x
    Te pup

    RăspundețiȘtergere
  3. Ohh! Ce frumos e! :X Abia astept sa vad ce se intampla cu ele.
    Felicitari pentru capitol e superb!
    x.o.x.o Laura

    RăspundețiȘtergere
  4. ohhh Klaus....m'am trezit suspinand....indragostita....pana acum ar fi facut pentru Damon acest lucru...insa uite ce intorsatura au luat lucrurile....
    Deja next'ul parca mi'l imaginez...o sa fie criminal...eu una asa l'as face...

    Pup
    XOXO

    ~A

    RăspundețiȘtergere
  5. eu, o să zic ca de obicei că e genial.nu de alta,dar nu a mai rămas nimic din lista aia de cuvinte lungi care ţi-ar putea descrie maniera în care relatezi.huh... genial,darling.
    vreau să îl pui pe următorul cât mai curând!!!

    şi pe final much love,
    de la miri. (p.s. frate am şi eu chef să scriu în seara asta, deci cred că blogul îl redeschid mai devreme decât aş fi putut crede):P love youuu.a da, şi desigur mulţumesc pentru sprijin.nu ştii ce bine m-am simţit când am găsit comentariul tău.

    RăspundețiȘtergere
  6. Multumesc Miri!:x:x
    Sper sa vin cu next-ul cat mai curand,chiar acum ma gandesc la ce sa se intample in continuare...
    N-ai de ce sa-mi multumesti.Intotdeauna te voi sprijinii!

    RăspundețiȘtergere