Inima nemiloasa
ochi de gheata
asculta-mi ruga:

iubeste neincetat
iubeste fara frica
iubeste pan-la final

Versuri by Maria


duminică, 4 decembrie 2011

Capitolul 2:Forks

        P.V. Aro

   În timp ce mă îndreptam spre Sala Tronului,mi-am repus inelul,ca nu cumva sa mă vadă cineva.Am intrat si le-am cerut celorlalti sa mă lase singur cu fraţii mei.
   -Ce s-a întamplat?începu Marcus.
   -E totul în regula?se interesa si Caius.
   -Prieteni...Sormea a înebunit!
   -Spune-ne ceva ce nu ştim!spuse Caius dandu-si ochii peste cap.
   -O sa fiu plecat vreo doua săptămani.
   -Plecat?întreabă Marcus.De ce?
   -Chiar nu vreţi sa aflaţi!
   -Uimeşte-mă!spuse Caius.
   -Vrea sa ies cu Bella Sawn!Cu un om!Va dati seama?
   Caius făcu ochii cat cepele,iar Marcus începu sa radă.
   -Ce-i asa amuzant?
   -Cat de isteata e Alice!Întotdeauna reuşeşte sa te convingă sa faci ca ea,indiferent ce-ti cere.
   -Doar n-ai fost de-acord?!
   -Crede-mă Caius,Alice ştie sa fie convingatoare.Are dreptate Marcus.Întotdeauna îi ies planurile.Intr-o zi o sa mă ducă la pierzanie!
   -Sa ştii ca ai dreptate!afirma Marcus.O sa-mi fie dor de tine,prietene!
   -Si mie!continua Caius.Ai grija ce faci!
   -Da ''tata''!am spus razant si salutandu-l militareste.
   -Hai nu începe...
   -OK,OK!Bye-bye!Sa aveţi grija de fortăreaţa mea!
   -O sa avem!O sa avem!spuseră în cor.
   Am ieşit,iar cand am fost sigur ca nu mă vede nimeni,mi-am scos inelul,apoi mi-am continuat drumul spre biblioteca.
   
                          ***

   -Aro!Ce plăcere sa te revad!spuse Ella imbratisandu-mă.
   -Si eu la fel!
   -Pe mine nu mă saluţi?se planse Alice.
   -Cum sa nu te salut eu pe tine!
   Se imbratisara,se pupara,mai palavragira..
   -Fetele!am zis eu si Jasper.
   -Băieţii!spuseră ele dandu-si ochii peste cap.
   -Cine e tanărul acesta incantator?
   -Iubitul meu!
   -Sper ca ai grija de ea,căci altfel...
   -Mereu!
   -Va rog,putem sa vorbim despre ce-am venit?i-am întrerupt eu.
   -Fii mai răbdător,frate.
   -Crede-mă!Sunt destul de răbdător!
   -Doar ştii cum e,Alice!Deci...Cu ce va pot ajuta?
   -Trebuie sa mă faci om.
   -Om?
   -Da.L-am rugat sa facă ceva pentru mine,si trebuie sa fie om.O poţi face?
   -Dacă o pot face?Ai uitat cu cine vorbeşti?
   -Eşti cea mai tare!
   -Orice pentru tine!
   Ella începu sa scotoceasca printre lucrurile ei,si lua o sticlă cu o substanţa verde.O turna pe toata intr-o oală de pămant,apoi adaugă vin,un ochi de om,trei oase si sange.Ţinea mainile deasupra oalei si spunea o incantatie.După ce termina,porţiunea care era acolo,părea ca fierbe,apoi,în mana ei apăru o...Cutie de pastile?Ce glumă e asta?
    -Gata!
    -Si ce fac cu ele?
    -Le inghiti.Fara apa sau orice bautura.De va transforma în om.Efectul dureaza doar 12 ore,apoi trebuie sa iei din nou.
    -Aha...Si pentru cat timp mi-ajunge?
    -Inauntru sunt 20 de pastile,iar cand se termina,poţi pune orice fel de pastile în aceasta cutie,iar peste ele,putin sange uman.Si uite asa ai alte 20 de bucati.
    Am luat cutia si am bagat-o în buzunar.Fetele au mai palavragit putin,apoi ne-am luat la revedere si am plecat.În sfarsit!
    Drumul spre Forks a fost plictisitor,iar mie imi era dor de Volterra!Orasul meu!Acum mergeam spre casa pe care o cumparase Alice.
    Eu am ales o camera în noantele alb-negru si putin maro si crem,iar Alice una doar de-o noanta.Albastru.Iar Jasper va sta cu ea,desigur. 
    După ce a inspectat toata casa,m-a tarat la cumparaturi.Ne-am dus în Port Angeles si am luat toate magazinele la rand.Eram terminat!Desigura ca nu s-a oprit aici!Am mai mers în cateva orase apropiate.Intr-un final ne-am intors acasa,iar Jasper ne-a ajutat cu bagajele.
   Chiar cand am crezut c-am scapat de ea,a venit în camera mea sa-mi povesteasca despre ''noua mea viata''.
   -Te numesti Adams Hale,ai 20 de ani,esti singur si tocmai te-ai mutat din New York.Cea mai mare pasiune a ta este fotografia si vrei sa ajungi un mare fotrogaf intr-o zi.
   -Am retinut.Acum mă lasi singur?
   -Bine,bine!Nu uita!Maine trebuie sa va intalniti.
   -De ce nu ne faci tu cunostinta?
   -Nu trebuie sa afle ca sunt aici.Nici eu,nici Jasper.
   -Ok,am inteles.
   -Te las,fratioare.
   -Slava Domnului!
   -Badaranule!
   -Pitico!
   -Va rog,nu incepeti!spuse Jasper aparand în fata usii.
   -Eu ies sa mă plimb,am zis iesind din camera.
   -Aro,e 2:00 noaptea!
   -Si?Imi place noaptea.Sunt vampir,Alice!
   -Ai grija sa nu omori pe cineva.
   -As vrea eu.
   Am ieşit din casa si am pornit spre padure.

        P.V. Bella

   -Edward!il strigam.Edward!
   Alergam prin padure strigandul.
   -Nu te mai iubesc...nu te mai iubesc...,se auzea vocea lui.
   -Nu!Te rog,nu mă parasi!
   M-am trezit plina de transpiratie si cu lacrimi în ochi.Alt cosmar!Eward,de ce ai plecat?De cand a plecat,sunt o epava!Nu mai am chef de viata!Saracu Charlie trebuie sa mă auda in fiecare seara tipand din cauza cosmarelor.M-am uitat la ceas.1:50.Am incercat sa mă culc din nou,dar somnul nu mai venea.M-am foit de colo-colo,pana cand m-am dat batuta si m-am gandit sa ies sa iau putin aer.Am coborat scarile usor,mi-am luat geaca si am pornit spre padure.
   Totul era scaldat în intuneric.Abia mai vedeam pe unde mergeam.La un momentdat m-am impiedicat si am cazut.M-am ridicat si mi-am dat seama ca genunchiul mă durea si simteam ceva cald curgand pe picior în jos.Sange.M-am julit.
   Am inceput sa inaintez spre casa,daca am luat-o în directia buna,cand mi-a s-a parut ca aud ceva în spate.M-am intor si am vazut o silueta în intuneric.Sau mi s-a parut c-am vazut,pentru ca a disparut foarte repede.

     P.V. Aro

   Mă plimbam linistit prin intuneric,cand am simţit un miros ispititor.Cu siguranţa era de om.
   -Doar un om,ce conteaza?mi-am zis eu.În plus,voi avea grija ca nimeni sa nu găsească cadavrul.Alice nu va afla.
   Am înaintat spre sursa si am vazut-o.Era o fata tanara,cu parul castaniu si niste ochi caprui plini de durere.Fata s-a uitat speriată în spatele ei,si cand eram pe punctul de-a mă năpustii asupra ei,am auzit-o pe Alice.
   -Aro!Ea e Bella!Opreşte-te!
   Vorbise ca numai eu s-o aud.Nu-mi vine sa cred c-am uitat de viziunile ei,si în plus era s-o omor pe prietena ei!Nu m-ar fi iertat niciodată!Am plecat de-acolo,spre casa.Am dat de Alice la cativa metri distanţa de locul unde fusesem.
   -Iartă-mă,am inceput eu.
   -Pentru ce?
   -Pentru ca era sa-ti omor prietena.
   -Noroc ca te-am oprit la timp.
   -Si pentru cealaltă chestie.
   -Care?
   -Ca aveam de gand sa omor pe cineva,chiar daca tu mi-ai spus sa n-o fac.
   -Stai linistit,ştiu ca tu te-ai obişnuit asa.Dacă ai de gand sa omori pe cineva,doar...Ai grija,da?
   -OK,pitico!
   -Nu-mi mai spune asa,babalacule!
   Am inceput sa radem,iar eu am luat-o în braţe si am mers în viteza spre casa.    
                
                                                                                

3 comentarii:

  1. Deci e superb! Abia astept intalnirea dintre ei :X

    RăspundețiȘtergere
  2. Deci cred ca va iesi ceva foarte interesant si frumos...Spor la scris in continuare...:*


    ~A

    RăspundețiȘtergere