30.05.2012

  In lacrimi amare
  obrajii mi se scalda,
  Ecou al disperarii
  in minte iara-mi suna.
                              
      Viata-npodobita,
          De amar mi-e necajita
 
  Plang,plang si iarasi plang
  in al noptii codru negru,
  Fara inima si suflet
  catre Cer din nou ma-ndrept
  
 
   Ascultandu-i suava voce,
   Din al Tenebrelor palat,
   Si al mortii rau Fagas,
   Calea Buna ai uitat-o.
   Calea Mea ai ignorat-o.
  
   Parfum de Moarte ti-a suflat,
   Iar tu mica si naiva,
   De-ndata l-ai urmat.
   Alta data,cu loare aminte,
   Ai grija cu-i sufletul ti-l increzi.
  
   Soapta lina si suava,
   Chipul al unui inger,el parea,
   Dar daca priveai mai adanc,
   Adevarata masca i-o vedeai,
   Si de-a cea cale te-ndepartai.
  

   Asculta-Mi ruga,draga fiica,
   Fii tu insati,nu dispera.
   Si calea Mea de-o vei urma,
   Alinare in suflet,Eu iti voi da.
         
         Acum,de-ndata,ial si alungal,
             Departe-n Grota lui,de mult creeata.
  
   Sufletul deschide-ti-l,
   Si din inima graieste.
   Fii curajoasa,si vei vedea,
   Ca-n adancul sufletului,esti Cineva!