Uite ce patesti daca dai de Klaus Michaelson~II~

  Bun...Deci tot ce mai trebuie sa fac,e sa ma hranesc cu sange,si voi deveni vampir.
  Si cum naibii faci asta,mai fato?
  Pai...
  Vezi ca habar n-ai!
  Da' i-a lasa-ma in pace,constiinto!
  Si de ce,ma rog?
  Sa ma gandesc.
  La ce?La cat de proasta esti?Nu trebuia sa-l bagi in casa,trebuia sa-l lasi sa zaca acolo.
  Stiu...
  Dar faptul e deja consumat,asa c-a n-ai ce sa faci.
  Drace!Mai lasa-ma si tu odata in pace!
  -Cred ca acu' stiu de ce innebunesc oamenii.Constiintele lor idioate sunt de vina!
  Hei!
  Gura!
  Lumina soarelui incepea sa-mi irite ochii,iar zghomotele din jur deveneau insuportabile.
  Am luat-o inapoi spre casa,si m-am dus direct la frigider.Mi-era o foame de lup!
  Stai!Mancare asta...O bag in mine degeaba,off!
  Am plecat din bucatarie si m-am suit in pat,imbratisandu-mi genunchi cu mainile.
  Ce porcarie!Cum am putut sa ajung la asta?
  De proasta ce esti.
  Constiinta stupida,dispari!
  Galagia ma scotea din sarite.Era ca si cum cineva imi da-dea non-stop cu-n baros in cap.Iar nevoia de-a ma hrani era din ce in ce mai puternica.
  -Ma gandeam eu c-o sa ai nevoie de mine.Vocea lui parea ca vine chiar de langa mine,da' cand mi-am ridicat privirea,era in prag,cu mainile incrutisate la piept.
  -Ce mai vrei?
  -Am venit sa te ajut.Intr-o clipita era langa pat.
  -Si cum anume ma vei ajuta tu?M-am dat jos din pat,ajungand fix in fata lui.
  -Neli,poti intra.
  Ochii mei s-au indreptat spre usa dormitorului,si-o fata satena,cu ochii negri,intra.Era Neli.Prietena mea ce-a mai buna.
  -Ce inseamna asta?
  Klaus ii lua bratul,si-o musca de incheietura,apoi o intinse spre mine.
  -Termina-ti transformarea,scumpete.
  Nu...n-o pot face...Da' nu vreau sa mor!Fir-ar sa fie,nu vreau sa mor!
  Lacrimile au inceput sa-mi cada pe obraji,iar eu m-am asezat pe marginea patului.
  -Hai nu mai te smiorcai atata,si bea.Glasul lui era atat de ademenitor.Atat de sexy...Dar si rece.Indiferent.El nu avea sentimente.
  -Nu.
  -Nu,ce?
  -N-o voi face.Nu voi incheia transformarea.
  -Diana,n-am chef de glume.
  L-am privit fix in ochi,incercand sa par cat mai puternica.
  -Nu glumesc.
  -Bine atunci.I-a lasat bratul sa-i alunece din mana,dupa care s-a dus in spatele ei,dandu-i parul pe-o parte.
  -Ce faci!?
  -Daca tu nu vrei sa iei putin sange,eu o voi seca de tot.Pana la ultima picatura de sange.Si asta doar din cauza ta.
  -Klaus,nu!Eram din nou in picioare.Te rog,nu!
  -Sarmana de ea...Va murii doar din cauza unei fetite prostuta...Si doar fiindca nu vrea sa guste putin...
  -Te rog...nu...Nu face asta...
  Caninii i se lungira,si se indreptau spre gatul ei.
  Nu-l pot lasa sa faca asta!Dac-o omoara n-am sa mi-o iert niciodata.Mereu imi voi aduce aminte de momentul asta.Dar eu...nu vreau...nu vrea sa am o viata de vampir...nu vrea sa ucid pentru a supravietui...Nu vreau sa devin un monstru!
  Ce ciudat...Acum cateva zile as fi dat orice sa fiu unul,iar acum...cand imi dau seama ce-ar insemna asta cu adevarat...Oare as putea s-o fac...Oricum n--am de ales.Trebuie sa-l impiedic s-o ucida.
  -O s-o fac.
  Ma fixa cu privirea.Nu era convins.
  -O s-o fac,jur!Doar..n-o ucide...te rog!
  Isi retrase coltii si-mi zambi.
  -Asa te vreau,frumoaso!Imi intinse incheietura ei.
  -Termina sa-mi mai spui asa.I-am luat incheietura,cam nesigura,si-am dat cu limba peste sange.Avea un gust dezgustator,dar in acelasi timp dulce si ademenitor.
  Caninii au inceput sa ma doara ingrozitor.
  I-am dat drumul la mana si mi-am dus degetele la dinti.Caninii mi s-au lungit,iar mirosul sangelui mi-a inundat simturile olfactive,ademenindu-ma sa-l beau.
  Nu!Nu ma voi hrani din ea.Cine stie daca voi fi in stare sa ma opresc.Nu pot risca.
  -Pun pariu ca ti-e foame.
  -Nu,mi-e chiar foarte bine.
  -Sunt sigur de asta,chicoti el.
  -Acum las-o sa plece.
  -De ce?
  -Am facut ce-ai vrut.Acum sunt un afurisit de vampir!Nu esti multumit?!
  -Nu.
  -Tu-ti bati joc de mine?!
  -Normal ca nu.
  -Atunci ce mai vrei?De ce nu-i dai drumul?
  -Vreau sa te hranesti din ea.
  -Dar n-o sa ma pot opri!
  -Nu ma intereseaza.
  -Si daca n-o fac?
  -E simplu.O omor eu.
  -Te urasc!
  -Si eu te iubesc,scumpete.Acu' treci la masa.
  -Nu...
  -Am auzit bine?Vrei sa ai moartea ei pe constiinta?
  -De parca n-ar fi acelasi lucru.
  -Nu,nu e acelasi lucru.Daca n-o faci,o omor,dac-o faci,ai putea sa te opresti.
  I-am aruncat o privire plina de ura,si-am incercat sa-mi sterg lacrimile,dar veneau incontinu.Am inspirat adanc - chiar daca plamanii mei nu mai aveau nevoie de aer - si-am luat bratul lui Neli,ferindu-ma s-o privesc in ochi.Stiam ca-i hipnotizata sa nu se opuna,dar tot n-o puteam face.Ma simtea oribil.Un monstru.
  Mi-am infipt coltii in incheietura ei,si-am lasat sangele sa-mi curga in gura.Si Dumnezeule!Era senzational!Acea aroma...Dulceata lui...Caldura lui...Ma facea sa-mi doresc mai mult...si mai mult...
  Cand am terminat si mi-am retras coltii satisfacuta,mi-am dat seama ce-am facut.O omorase.Nu ma oprisem la timp.
  -Nuuuuu!Am cazut in genunchi langa ea,si-am inceput sa plang in hohote.Nu!Nu!Nu!I-am tras capul in poala,si i-am sarutat fruntea.Trezeste-te...trezeste-te...trezeste-te...Te rog,trezeste-te...Nu ma parasi...Am nevoie de tine...Neli,te rog...trezeste-te...
  -Nu mai ai ce sa faci,s-a dus.
  El era de vina.Din cauza lui a murit.
  M-am ridicat nervoas,si m-am dus spre el,incepand sa dau cu pumnii - nerealizand pe moment ca eram precum o pustoaica ce incerca sa se lupte c-o matahala.
  -E numai vina ta!Te urasc!Nenorocitule!
  M-a cuprin in brate,parundu-i sa nu-i pese cat de tare ma zbateam.Ca si cum n-aveam nici un fel de putere impotriva lui.
  -Ucigasule!Criminalule!
  -Shhh...Descarca-te..Asa..Shhh...
  -Te urasc...
  La un moment dat am ajuns amandoi jos.Eu continuand sa plang si sa-i spun ca-l urasc,iar el tinandu-ma in brate,si  spunandu-mi ca totul va fi bine.
  Nu stiu cat timp trecuse de cand eram pe jos,dar nici nu-mi pasa.Nu-mi mai pasa de nimic.
  -Te-ai mai linistit?Bratele lui inca erau in jurul meu,dar eu incetasem sa ma zbad de mult.Pur si simplu stateam acolo,lasandu-l sa-mi aline durerea.Pe ucigasul prietenei mele.
  -Acum vom fi mereu impreuna.
  -Esti un dobitoc.
  -Iar tu esti a mea!
  -Si un ucigas fara scrupule...
  -Iar tu esti tot a mea.Ne-a ridicat pe amandoi intr-o clipita,si mi-a cuprins fata in palme.Doar a mea!Apoi m-a sarutat.
  Nu m-am impotrivit.M-am lasat prada pasiunii si dorintei.Acum eram a lui.

                                           

  Interesanta poveste,nu?Klaus asta...E un asa...Badaran!Dar totusi n-ai cum sa nu-l iubesti.