Intoarcerea lui Damon Salvatore [partea a doua]

     In sfarsit am reusit sa scriu si partea a doua din one-shoot-ul Intoarcerea lui Damon Salvatore!
     Dupa o mie de ani,puteti in sfarsit sa stiti ce mai face scumpul nostru Motan Damon.
                Lecrura placuta,dragilor! 


@@@@@@@@@@@@@@@@

    Stefan opri in fata bisericii,apoi ii deschise portiera Selenei - care ma avea pe mine in brate - ,si pornira spre intrarea in biserica.
    -Stefan,Selena!ii saluta Bonnie,strecurandu-se printre multime.
    -Buna Bonnie,o saluta frate-meu.
    -Hei matusa,o saluta si Selena.Iti place noul meu motan?
    -Sel,e superb!Imi zambi,si incepu sa ma mangaie.
    Mersi de complimente,vrajitoareo.Dar tot n-o vad pe printesa mea?Si...Stai putin!I-a zis matusa?Asta inseamna cumva ca...
    -Unchiu' Jer unde e?o intreba Selena,confirmamdu-mi banuiala.
    -Pe-aici pe undeva.
    -Aha.Vreau sa il arat si lui.
    -Incepe nunta,hai la locurile noastre.Bonnie o apuca de-un brat,si-o trase dupa ea.
    -Eu trebuie sa...,incepu Sel.Trebuie sa merg la baie.
    -Acum?Nu poate astepta?
    -E urgent.Zi lu' tata ca ma intorc imediat.
    -Bine,dar sa te grabesti.Bonnie se duse spre locul ei.
    Selena fugii spre iesire,incercand sa fie neobservabila,apoi incepu sa mearga catre cimitir.
    Parca voia la baie?Ce cauta aici?
    Intra in el,si se duse catre o piatra de mormant,asezandu-se jos chiar langa ea.
    -Buna mamico!
    Am coborat din bratele ei,si-am privit catre piatra de mormant.Am amutit.
    Nu Elena mea!Ea nu poate fii moarta!Nuuu!
    -Stiu ca n-ar trebui sa fiu aici,dar simteam nevoia sa vorbesc cu tine.Plus ca trebuie sa ma intalnesc cu cineva.O lacrima cristalina ii cazu pe obraz.Tata n-o sa fie niciodata de acord cu relatia noasta,nu-i asa?Chiar daca ne iubim enorm!Alte lacrimi incepura sa-i cada.Dar nu-i corect!A gresit,stiu,dar ii pare rau pentru tot.Si ma iubeste!Stiu asta!Si-o stii si tu!Te rog...daca...Daca-ai putea sa faci intr-un fel...sa ne ajuti sa fim impreuna...Te rog,mama,am nevoie de tine!
    Sarmana pustoaica...Nu-mi vine sa cred!Printesa mea e moarta!
    De ce m-am intors?De ce a trebuit sa revin,daca ea nu mai e.De ce?Viata mea numai are rost fara ea!
    -Sely,nu plange,dragostea mea!spuse o voce masculina,si mi-am dus privirea spre strain.
    Klaus!?
    -Ai venit!spuse Sel incantata,ridicandu-se de jos,si lasandu-l s-o strang la pieptul lui.Mi-a fost atat de dor de tine!
    Ce dracu' se intampla aici?!
    -Si mie de tine.O saruta pe frunte,apoi ii lua fata ii maini,lipindu-si buzele de ale iei.
    Ce nenorocit!Ce jigodie!Sa se foloseasca in felul asta de-o biata fata naiva!Ce ma-sa mai vrea?N-a cauzat destule necazuri?!
    Selena se opri sa ia o gura de aer,apoi se cuibari din nou la pieptul lui.
    Nu pot sta si privi cum asta obtine ce naiba o mai vrea si de data asta - ca sigur vrea ceva.Trebuie sa-l anut pe frate-meu.Sa-i spun ce se petrece.Sa incercam s-o impiedicam pe Selena sa aiba incredere in minciunile lui.
    Chiar cand voiam sa plec,o voce m-a oprit.
    ''Nu Damon.Opreste-te.''
    Delirez cumva?Am auzenii?
    ''N-ai nimic,Damon.Auzul si mintea ta functioneaza perfect.''
     Ai la naiba!Nu-mi vine sa cred!
     ''Crede.''
     Elena?Printesa mea?Ingerul meu?Chiar tu esti?
     ''Da.''

                                                  Va urma...