Fugind spre moarte

             
       Alerg prin noapte,nepasandu-mi de pericolele ce mă pandesc,doar vrand sa scap de el.Sa fiu în siguranţa,departe de colţii lui ucigatori si rasul lui batjocoritor.
      Niciodată nu voi uita momentul cand mi-a spus în fata ca totul a fost doar o farsă.Ca tot ce-am trăit,a fost doar un simplu joc pentru el.Un joc al supremaţiei.Sa-mi arate ca-i mai bun ca mine.Mai bun ca toţi.
       Odată îl iubisem.Odată visasem la clipa intalnirii noastre,iar cand a fost sa fie,avusem impresia ca-i ireal.Acum însă,îl uram.Din toata inima.Uram ce-mi făcuse.Uram ce era.Dar cel mai mult uram,faptul ca era el ce-mi făcuse asta.El,dintre toţi,o făcuse.Îşi batuse joc de mine si mă aruncase,ca pe un gunoi.Se descotorosise de mine,imediat ce obtinuse ceea ce căuta.S-o facă pe ea geloasa.
        M-am oprit o secundă,sa mă odihnesc.
        De-odată m-am trezit zburand în rau.Apa era rece ca gheaţa,iar curenţii puternici.Plamanii mei luptau după aer.
        Mă scufundam.
        În ultimul moment al vieţii mele,îmi trecu prin minte toate chipurile celor dragi,si momentele petrecute cu ei.
        ''Adio familie!Adio prieteni!''fu ultimul meu gand,înainte sa vad lumina.