Give me your hand

  
   De ce?Asta ma intreb mereu?De ce eu?Ce-am facut,incat sa merit asta?Liceul Skyle este doar pentru cei bogati,nu pentru mine.Asa ca de a trebuit sa ajung tocmai aici?
   
   Acum doua luni tata a fost concediat,si nemai avand bani sa plateasca intretinerea,a trebuit sa ne mutam intr-un nou oras:BrokenHeart - stiu,chiar suna aiurea.Nici macar nu stiam de axistenta acestui loc,pana ce tata a primit o slujba acolo.Asa c-am renutat la liceu si la prieteni,si-am plecat.

   Tata a primit slujba de sofer a uneia dintre cele mai bogate familii din oras,si nu stiu cum s-a intamplat,dar am ajuns sa fiu inscrisa la unul dintre cele mai bune licee.La inceput am fost entuziasmata,si-mi facusem sperante mari.Credeam ca invatand la o astfel de scoala,o sa am seanta de-a fii apreciata pentru pasiunea mea de cunoastere si creativitate,da' n-a fost asa.Toti ma arata cu degetul,si fac tot posibilul sa-mi doresc sa plec de acolo - si chiar imi doresc!Dar incerc sa fiu puternica,caci tatal meu este foarte mandru de faptul ca fiica lui a intrat la un asemenea liceu.Si nu vreau sa-l dezamagesc.E singurul pe care-l mai am.Mama a murit acum cand aveam paispe ani,din cauza unei supradoze.Obisnuia sa consume droguri de cand aveam cinci ani - de ce,nici in ziua de azi nu stiu - dar chestia e ca pana la urma i-au venit de hac.

   In prezent am saptispe ani jumate,si sunt in clasa a XI-a.

   -Mirosi delicios...mrrr.Vocea lui Marius - aproape de urechea mea - ma aduse la realitate. M-am indepartat instantaneu,astfel ajungand sa cad din banca.

   Rasetele batjocoritoare au umplut imediat clasa,facandu-ma sa-mi doresc sa ma inghita pamantul.

   -Saracuta de ea...zise Dimi pe un ton rautacios.Te simti bine,iubire?

   Dobitocule!Arzi in iad!

   -Baieti,nu mai fiti asa rai.Paul imi intinse mana,avand un zambet sincer - ? - pe chip.Hai,da-mi voie sa te ajut.M-a apucat de mana,si m-a tras in sus - da' doar pentru a ma lasa sa cad din nou.

   -Ce poate face un zambet frumos,chicoti Dimi,batand cuba cu Paul. De data asta m-am ridicat singura.Mi-am bagat cartile in ghiozdan,nepasandu-mi de lacrimile ce-mi cadeau pe obraji,si-am fugit de acolo.

   Nu mai pot.M-am saturat de ei.

   Pierduta in propia suferinta,am alunecat pe scari - care tocmai fusesera spalate - ,si mi-am simtit trupul rostogolindu-se.

   -Raluca!am auzit pe cineva strigand,da' nu-mi puteam da seama cine este,deoarece eram prea preocupata de durerea ce-o simteam in tot corpul.Mai ales in jurul capului. Am simtit cum cineva ingenunchiaza langa mine,si cum doua maini imi trag capul in poala sa,dandu-mi parul din ochi.

   -Nu te misca,zise.Era Marius.Baiati,sunati imediat la salvare,striga apoi.

   -Ce s-a intamplat?l-am auzit pe Paul.Drace!Isi scoase mobilul,facand ce-i ceruse Marius.

   -Ce dracu'...Ce ma-ta ai facut,ma?Isi facuse si Dimi aparitia,urmat de inca cativa curiosi.Iar voi plecati in pula mea de aici,ca nu-i spectacol!continua,izgonindu-i.

   -Am facut-o pe ma-ta aseara.Stii ce buna a fost?Paule,vin,sau ce de dracu' fac?

   -Au zis ca ajung in cinspe minute.

   -In cinspe minute moare asta aici,dobitocule!

   -Calmeaza-te,Mariusica,ho!ii ceru Dimi scotandu-si telefonul.Il sun eu pe soferul meu sa vina incoace.

   -Nu,am spus,concentrandu-ma pe ochii verzi ai lui Marius,astfel incat sa raman lucida si sa nu lesin.Nu-l suna,te rog.E tata. Isi indesa inapoi telefonul,spunand:

   -Paul,tu ai masina aici?

   -Da.

   -Atunci sa mergem.Marius ii facu semn lui Dimi sa-mi tina capul,ca sa ma poata lua in brate,in timp ce Paul pleca sa pregateasca masina.

                                                            * * *

   Mi-am deschis ochii incet,obisnuindu-ma cu lumina puternica.

   -Hei morcoveata.Marius imi zambi larg,aratandu-si dintii drepti si imaculati.

   -Unde sunt?Vocea imi suna cam ragusita,iar cand am incercat sa ma ridic,am simtit un junghi de durere traversandu-mi corpul.

   -Hei,hei..Isi puse mana pe umarul meu,indemnandu-ma sa ma intind la loc.Fii fetita cuminte. Am oftat,privind in jur.Foarte mult alb.

   -De ce sunt la spital?Si ce cauti tu aici?

   -Ai cazut pe scari. Un icnet de supriza mi-a scapat pe buze,imediat ce amintirile mi-au revenit.

   -Ia uite cine s-a trezit!Dimi isi facu aparitia,urmat de Paul.Vezi c-a sunt taica-tu.

   -Si ce i-ai zis?!

   -Calma,baby,calma,chicotii el.I-am zis ca esti la Mariusica acasa.

   -Ce?!Niciodata!

   -Recunoaste,morcoveata,ai vrea sa fie adevarat,ranji boul de Marius.

   -Mai bine mor in chinuri decat sa fiu cu tine,i-am spus,pe-un ton dezgustat.

   -Fricoasa a capatat tupeu?se amuza Paul,asezandu-se pe marginea patului - fix pe piciorul meu.

   -Au!Dobitocule!L-am impins,nervoasa.Iesiti afara!

   -Asa ne rasplatesti ca ti-am salvat viata?Ochii lui verzi ma priveau amuzati,iar zambetul era jucaus.

   -E vina voastra c-am cazut,asa ca...Da.

   -Declari cumva razboi,papusa?Capruiul din ochii lu' Dimi capata o tenta cam intunecata,dandu-mi fiori pe sina spinarii.

   -Da,Dimi,va declar razboi.M-am saturat pana peste cap sa fiu bataia voastra de joc.

   -Foarte bine.Scoase un trandafir din vaza ce statea langa pat,ii rupse petalele,si mi le arunca in fata.Sa mergem,baieti.

   -Inca mirosi delicios,imi sopti Marius la ureche,inainte sa plece.Mrrr!

   Rahat.Tocmai le-am declarat razboi?!

   N-am putut inchide un ochi toata noaptea.Mi-era teama de ce puteau face MCNI - Magari Cu Norma Intreaga.Aveau putere si bani,pe cand eu aveam un drac belit.Daca ordonau sa fiu omorata?Sau violata?Daca Dimi il concedia pe tata?O,Doamne!Trebuie sa incetez!Nu ma pot gandi la asta acum.Trebuie sa ma fac bine,apoi vad eu.

   Rahat!Tata crede ca sunt la Marius!Asta nu-i deloc corect!Eu si el?Niciodata!E prea enervant.Si increzut.Si are impresia ca toate fetele trebuie sa-i sarute picioarele - bleah! M-am intors pe partea cealalta,fix cand razele soarelui intrara pe fereastra.Minunat.Acum o sa fiu chiauna toata ziua.Macar de m-ar externa.


   Zgomotul unei usi deschizandu-se m-a facut sa-mi intorc capul spre intrare,si-am dat de doi ochi verzi extrem de enervati.

   -Neata' morcoveata. Mi-am trantit capul de perna,si-am inchis ochii.

   -Dormi?L-am simtit asezandu-se in spatele meu,apoi am simtit o atingere pe obraz.

   -Ce naiba...am inceput,intorcandu-ma cu fata,ajungand astfel ca buzele noastre sa se lipeasca. Pentru o secunda am uitat cum sa respir.

   -Da-te!L-am impins,si mi-am frecat buzele cu incheietura mainii.Ce te-a apucat?! Marius doar rase,ducandu-se spre iesire.

   -Ne mai vedem,morcoveata.

   -Idiotule!am strigat dupa el,imediat ce usa se inchise.E dement,sau ce? Mi-am trecut mainile prin parul ciufulit si m-am trantit la loc.

   -Il uraaaaaaaaasc!

   Usa s-a deschis din noi,si eram pregatita sa arunc c-o perna in el,numai sa plece,insa de data asta era o asistenta.

   -Cum te simti,draguto?

   -Bine.Cred.

   -Presupun ca vrei sa pleci,nu-i asa?imi zambi intelegatoare. M-am strambat.

   -Cam da.

   -O sa pleci curand,stai linistita.Inca o zi,doua,si gata.Nota ceva intr-un carnetel,si pleca.

   Orele treceau cu greau,iar eu simteam ca innebunec stand tot timpul intre patru pereti.Voiam sa plec cat mai repede.Voiam sa-l vad pe tata,sa fiu sigura ca-i bine,si ca MCNI nu-i facusera ceva - fiindca erau in stare.Erau in stare de orice.

                                                       * * *

   Nici bine n-am iesit din spital - in sfarsit ma externase - cu-n motociclist imbecil de felul lui,opri in fata mea.

   -Urca,morcoveata,tata-socru ne asteapta.

   -Nici sa nu glumesti cu asa ceva!Si pot sa merg si singura acasa,asa hai pa. Am vrut sa-l ocolesc,da' Domnu' Nesimtila nu ma lasa.

   -Urca. Mi-am incrutisat bratele la piep,privindu-l nervoasa.

   -N-am chef. Isi miji ochii la mine,apoi se dadu jos de pe motocicleta,sprijinindu-se de ea.

   -Esti foarte incapatanata,pentru o fetita timida.

   -Nu's o fetita timida.Voiam doar sa fiu lasata in pace.

   -Oh,saracuta de tine... Am schitat un zambet fals,dorindu-mi sa-i dau una in moaca aia.

   -Sa sti ca nu ma grabesc deloc,spuse scotandu-si o tigara.Am tot timplul din lume sa stau aici cu tine.

   -Daca n-ai fi fost un imbecil de doua parale,ar fi putut suna dragut.Da' cum nu esti...

   -Auch.Asta doare.

   -Chiar?N-ai idee ce ma bucur.

   -Nu mai spune...!

   -Ba mai spun. Sufla o rafala d-aia de fum direct in fata mea,facandu-ma sa tusesc.

   -Boule!

   -Un fum?Imi intinse tigara,iar eu i-am dat peste mana,dandu-i-o jos.

   -Era ultima!se planse ca un copil mic.Imi ramai datoare.

   -Vezi sa nu.

   -Iti sta mai bine cand taci,l-am auzit spunand,inainte dea-mi lua fata in maini si de-asi zdrobi buzele de-ale mele.

    Bum - bum -bum Bataile inimi mele devenira rapide si agitate,in timp ce prin stomacul meu se plimba ceva.Era o senzatie placuta.Unica.


   Ce se intampla cu mine?

   Marius se opri din sarut,lingandu-mi buza superioara in timp ce degetele lui se odihneau pe umerii mei.

   -Deliciosa,zise indepartandu-se doi pasi de mine si rezemandu-se inapoi de motocicleta,avand pe chip un zambet satisfacut.

    -Esti un bou!am izbucnit,simtind cum lacrimile amenintau sa iasa.Lasa-ma dracu' in pace!

    Am fugit de-acolo,ignorandu-i strigatele.Voiam acasa.La vechea mea casa.Imi voiam prietenii inapoi.O voiam pe mama.Voiam sa-i simt bratele calde imbratisandu-ma si spunandu-mi ca totul va fi bine.Aveam nevoie sa stiu ca sunt iubita.Ca nu's bataia de joc a nimanui.Aveam nevoie...pur si simplu aveam nevoie... Picioarele mi-au cedat,si-am cazut in genunchi,inecandu-ma-n propiile lacrimi amare.De ce mi se intampla mie toate astea?

    -Esti bine?Vocea lui mi-a ajuns la urechi fix in momentul cand picaturi mari de ploaie incepura sa cada din cer. Mi-am ridicat capul,astfel incat sa-i pot vedea capul,lasand in acelasi timp ploaia sa-mi spele fata.

   -Nu,am soptit.Nu sunt... A zambit intelegator,apoi si-a scos jacheta si mi-a pus-o pe spate.Dupa care m-a ajutat sa ma ridic.

   -Haide undeva la caldura.

   -De ce faci asta?Singurle cuvinte care-mi venise in minte dupa toare cele intamplate.

   -Doar pentru ca stau cu ei,nu inseamna ca sunt la fel.

   -Ba esti.Iti plece sa ma vezi suferind,recunoaste.La toti trei va place. Marius si-a lasat privirea in jos,oftand.

   -Poate.Da' acu' tot ce stiu e ca nu te pot lasa in halul asta.Haide.Mi-a cuprins mana intr-a lui,si m-a tarat pana la motocicleta,dupa care s-a urcat,cerandu-mi sa fac acelasi lucru.Si-am facut-o. L-am lasat sa ma ia de-acolo, si sa ma duca intr-un loc calduros. Undeva unde sa fim doar noi doi.


   
                             
   

La multi ani Jared / La multi ani Andy

   Salut dragilor! Ce v-a adus Mosu'?


Azi - 26. 12. 2013 - Jared Leto implineste 42 de ani! La multi ani Jared! Multi ani inainte, si mult succes in cariera!









Si tot azi, Andrew Dennis Biersack implineste 23 de ani! La multi ani si tie Andy! Multi ani inainte, succes in cariera si cat mai multi fani!

In Love With a Zombie - Capitolul 1 - Londra / sarbatori fericite!

 

Si uite cum a mai trecut un an, Craciunul fiind doar la o zi distanta, iar Revelionul doar la o saptamana. Eu mi-am impodobit bradul in dimineata asta, si-abia astept sa vad ce primesc de Craciun. Mosuuuu'! :)) deja vreau sa vina.


Si m-am gandit sa va fac o supriza. In Love With a Zombie e o noua poveste la care am lucrat de-o vreme - in prezent avand 8 capitole - si aici am capitolul 1. Astept pareri, si daca va place, voi pune si urmatorul capitol :)

Va urez de pe-acum sarbatori fericite, pline de iubire, familie, prieteni, sanatate si voie buna! 


                             Love you guys:X :*:*:*


Rezumatul:

Hizy este o pustoaica de saptispe ani, care pleaca impreuna cu cele doua prietene in marea Londra, cu intentia de-al vedea pe Marilyn Manson in concert. Ajunge sa-i intalneasca pe baietii de la Black Veil Brides, si sa petreaca niste clipe minunate alaturi de Andy Biersack, iderul formatiei. Insa ce se va intampla cand se va intoarce acasa? Cum va ajunge aceasta tanara sa fie indragostita de-un Zombie?








         





  Soarele stralucea cu putere pe cer,sufocand intreg Bucurestiul cu caldura sa.Claxoanele masinilor,si injuraturile pietonilor imi ajungeau pana la urechi,ca de fiecare data,iar politistii din trafic si fluieraturile lor imi dadeau dureri de cap.Cam asa statea treaba in mijlocul verii,pe la noi.Canicula si haos total.Cui i-ar mai trebui un vanticel peste fata,ca sa-i mai racoreasca mintea?Nimanui,domne!Ne era perfect asa.

Am scos un oftat zgomotos,scotandu-mi sticla de apa din geanta.Fara apa nu se mai poate trai in zilele astea,asta era clar.

-Da-mi si mie!ceru Lina,smulgandu-mi practic sticla din mana.

Lina Dante.Bruneta cu ochi caprui.Prefera de-o mie de ori sa se incaiere intr-o bataie,decat sa mearga la mall.

-Dar nici n-am apucat sa beau!m-am plans eu.

Ridica din umeri,dand pe gat juma' de sticla.

Oare unde mi-o fi fost capul cand am luat una la jumate?Trebuia sa iau una la un litru.Sau mai bine la doi.

Imi inmana inapoi sticla,satula.

-Acu' ma simt mult mai bine.

-Trebuie sa luam alta,am anuntat-o,aruncand sticla goala intr-un tomberon.

-O sun pe Reyla,zise,apeland-o deja.Ia si tu o sticla de apa pe drum,c-am ramas fara.Sa fie la doi.Si nu,eu n-am chef sa iau.Bye,MissDiva!

-A zis pe unde e?

-Nup,doar era sacaitoare ca de obicei.

Eu si Lina eram in Cismigiu,asteptandu-ne prietena.Voiam sa plecam impreuna spre Londra,pentru a-l putea vedea pe Marilyn Manson in concert.Era idolul meu,si-mi doream enorm sa-l intalnesc.De asemenea,aveam seanta sa-i vedem si pe JayBee Brolin si Andy Biersack.Circulau zvonuri c-ar fi pe-acolo,intr-o mini-vacanta.Probabil incercau sa se ascunda de paprazzi,si sa se distreze si ei putin.In ultimul timp au avut numai concerte,interviuri,si photoshop-uri - fiecare cu formatia sa:JayBee era solistul trupei Her Bright Skies,iar Andy a-l trupei Black Veil Brides.Amandoi erau senzationali,si le iubeam muzica.

-Am venit!striga Reyla,avand ambele maini ocupate cu bagaje.

Reyla Dragomir.Par lung,vopsit in roz si blond,ochi albastri,si-un corp de fotomodel.Niciodata nu iesea din casa fara sa se aranjeze,si nu purta nimic de doua ori.

-Plecam doar pentru doua zile,nu pentru un an intreg,am chicotit,ridicandu-ma de pe banca.

-Doua zile e foarte mult!se apara ea.Si-n plus,trebuie sa arat bine pentru dulceata mea.

-Ma indoiesc ca JayBee o sa te observe,i-o arunca Lina,razand.

-Normal c-o s-o faca!

-Uuu,ce sigure suntem pe noi.

-Fetelor,mergem?m-am interesat,nedorind sa asist la o alta cearta de-a lor.

Lina si Reyla sunt complet diferite.Una se imbraca cum are chef,fara sa tina cont de ce cred ceilalti,in timp ce cealalta e obsedata sa arate perfect.Lina prefera sa mearga pe jos,oriunde s-ar duce - in apropiere,desigur - in timp ce Reyla nu pleaca nicaieri fara limuzina.Una uraste popularitatea,iar cealalta o adora.Niciodata nu cad de acord in legatura cu nimic - cu o mica exceptie:eu.Ambele imi sunt prietene,si tin mult la mine - probabil de aceea si incercau sa se suporte una pe alta.

-Spre Londra!tipa Lina,atragand cateva priviri.

-Nu esti singura,replica Reyla,luand-o inainte.

-Tare as vrea sa-ti stric fata,ofta Lina,apucandu-si valiza,si mergand in acelasi pas cu mine.

-Felelor,va rog!

-Fie!am facut amandoua,tinandu-si gura.

Drumul spre aeroport a fost linistit,niciuna nemai zicand nimic,iar de indata ce ne-am imbarcat,fiecare si-a vazut de-ale ei.Eu citeam o carte,cu castile in urechi,Lina desena niste cranii in caietul ei,iar Reyla era pe facebook,cersind like-uri.

Odata ce-am ajuns in Londra,ne-am cazat la hotel.Concertul lui Marilyn avea sa fie abia a doua zi,asa ca pana atunci nu puteam decat sa ne bucuram de oras.Ceea ce era cam imposibil,avand in vedere ca Reyla ne-a tarat practic la cumparaturi.Nu ne-a lasat sa respiram nicio secunda,ducandu-ne prin toate magazinele,si obligandu-ne sa probam un catralion de haine.Nici macar comentarile Linei n-au oprit-o din a ne tortura.

Ne-am intors la hotel abia pe la unspe si ceva noaptea,frante de oboseala - mai ales eu si Lina - ,ne-am facut cate-un dus,si ne-am bagat la culcare.Numai ca spre nefericirea mea,nu puteam deloc sa dorm.Eram mult prea incantata pentru ziua de maine.In sfarsit il voi vedea pe Marilyn Manson in persoana.Asta da vis devenit realitate.

M-am ridicat din pat fara sa le deranjez pe fete,mi-am pus ochelarii,si mi-am luat telefonul si castile,iesind pe holul hotelului.Numai eu puteam sa ma plimb la doua noaptea,imbracata in pijamale cu ursuleti - si-n picioarele goale - printr-un hotel.

Am luat-o spre scari,cu muzica la maxim in urechi,si-am urcat pana pe acoperis.Si acasa aveam acelasi obicei cand nu puteam sa dorm.Urcam pe acoperisul blocului,si ma intindeam acolo,bucurandu-ma de aerul noptii,in timp ce ascultam muzica la casti.Nu prea stiu de ce-o faceam.Pur si simplu era un hobby de-al meu - ce mai hobby.

Cand am ajuns sus,mi-am dat seama ca nu eram singura.Mai era un tip imbracat in negru,fumand o tigara.Statea cu spatele la mine,asa ca nu-i puteam vedea fata.Dar totusi era ceva cunoscut la el.

A aruncat tigara,intorcandu-se cu fata spre mine.Si-atunci am ramas fara aer.Am incremenit,holbandu-ma ca o proasta la el,si intrebandu-ma daca nu cumva halucinez,sau e doar un vis.

-Esti bine?ma intreba Andy Biersack.

OMFG!Andy Biersack!In persoana!In fata mea!

-Dupa pozitia de statuie,si privirea umita,presupun ca stii cine sunt,replica razand usor.

Am incuviintat din cap,nestiind ce la altceva sa zic sau sa fac.Adica pe bune!Andy Biersack era in fata mea!

-Deci...ai de gand sa zici ceva,sau planuiesti sa stai asa toata noaptea?

-Imi pare rau,m-am scuzat,simtindu-ma jenata.Mi-am dat jos castile,intinzandu-i mana.Eu sunt Hizy.

Hizy Mihail.Asta sunt eu.Satena,par ondulat,si-o pereche de ochi verzi,cam fara vedera - de-asta si port ochelari.

-Eu sunt Batman,incantat,se prezenta,sarutandu-mi mana in timp ce-mi facea cu ochiul.

O Doamne!

-Nu uita sa respiri.E un proces foarte important pentru supravietuirea fiintelor umane.

Am inceput sa rad,inca intrebandu-ma daca e doar un vis sau realitate.

-Ce te aduce la ora asta,pe acoperisul unui hotel?

-N-aveam somn.

-Si trebuia sa urci pe acoperis?

-Daca eram normala,nu.Da' dupa cum vezi...

-...tu nu esti normala,imi continua propozitia,zambind.Asta-i bine,fiindca eu unu' gasesc normalitatea foarte plictisitoare.

Am zambit.

-Si eu la fel!

-Daca tot mai stam,hai sa ne facem confortabili,zise,asezandu-se in pozitie turceasca.

-Daca voiai sa pleci,poti s-o faci.Oricum ar trebui sa ma...

-Stai jos,ma intrerupse,tragandu-ma de brat.

Zis si facut.

-Ce te-a adus in Londra?

-Marilyn Manson.Am venit sa-l vad in concert,si poate - daca am noroc - sa-i cer o imbratisare.

-Cred ca daca ti-ar cere mana,nici n-ai mai sta pe ganduri,chicoti,scotandu-si o tigara si aprizandu-si-o.Vrei?

-Nu fumez.Si de unde stii asta?

-Tu glumesti?!Ochii tai sunt ca o carte deschisa.

-Chiar asa...?am soptit mai mult pentru mine,lasandu-mi privirea in jos.

-Apropo,frumoase pijamale.

-Stiu ca sunt stupide,nu ma lua la misto.

-Da' nu te iau la misto.

-Port ursuleti.Cred ca merit sa fiu luata la misto.

-Da' ce-ti veni pe saracii ursuleti?Sunt adorabili!

-Pe copiii de cinci ani.

-Si ce vrei sa spui?Ca ai mai mult de cinci?

Mi-am incrutisat bratele la piept,bosumflata,in timp ce Andy se prapadea de ras.

-Ti-am zis eu ca's demna de luat la misto.

-Naa,esti doar demna de pijamale cu ursuleti.

-Esti rau!

-Eu?!

-Mai vezi pe altcineva pe-aici?

-Pai sa vedem...sunt eu...si tu!

-Vezi!

-Normal ca vad,doar nu sunt chior.

-Cred ca insomnia ne prajeste creierul,am concluzionat,ridicandu-ma in picioare.

-Nu prea cred.Creierele noastre sunt prajite de mult.De fapt,nici macar nu cred ca mai sunt bune de-o omleta.

Se ridica si el,aruncand tigara neterminata.

-Mergem cu liftul?se interesa,de-ndata ce-am intrat inapoi in hotel.

-Daca imi promiti ca n-o sa-l blochezi cu noi inauntru.

-Eu n-as face niciodata asa ceva.E mai mult genu' lu' Ashley.

-Ceilalti sunt cu tine?

-Normal.Ce-ar mai fi o vacanta,fara intreaga gasca?

-Adevarat.

-Tu cu cine ai venit?

-Prietenele mele cele mai bune.

Am intrat in lift,apasand pe etajul cinci.

-Si eu stau la acelasi etaj!

-Pe bune?!

-Aha.

-Daca mai aflu vreo veste socanta,o sa innebunesc,am replicat,fix in momentul cand liftul s-a oprit.Si nu era etajul cinci.

-Andy,te rog zi-mi ca tu ai apasat pe noua.

-Nu,tu?

-Tu ce crezi?

-Eu cred c-am ramas blocati.

Mi-am dat ochii peste cap,incepand sa apas pe butoane.

-Cred ca mai rau il strici.

-Ai o idee mai buna?

Ridica din umeri,in timp ce-si scoase telefonul.

-Si eu am telefon.

-Nu-i vina mea ca nu te-ai gandit sa-l folosesti.Tasta rapid un numar,ducandu-l la ureche.Am o problema,baieti.Tocmai am ramas blocat in lift,c-o fata.

-...

-Ce?!Ashley,nu inchide!Ashley!

-Ce?!am facut,vazandu-l inchizand telefonul.

-Se pare c-o sa dormim aici.Ashley n-are de gand sa faca nimic.

-Ce?De ce?!

-Fiindca-i Ashley.

M-am rezemat de usile liftului,lasandu-ma in jos.Gest pe care il facu si Andy.

-Cum am ajuns eu in situatia asta...

-Hai acu',ca nu-i asa rau.Nu ai in fiecare zi seanta de-a ramane blocata intr-un lift cu Andy Biersack.

-Asta asa-i,am zambit,simtindu-mi obrajii arzand.Visam sau ce?Inca mi se parea ireala toata treaba asta.

Andy s-a intins,ducandu-si bratele sub cap.

-Noapte buna,Hizy.

-Noapte buna,am mormait,deja simtind cum somnul pune stapanire pe mine.O sa ma scol cu mari dureri de gat,sunt sigura.


Prima oara cand am deschis ochii,nu mi-am dat seama unde sunt.Apoi mi-am amintit.

Si mi-am mai dat seama de inca ceva.Nu mai eram in aceasi pozitie in care adormisem - rezemata de usile liftului - ci eram intinsa,cu capul pe ceva moale.Pieptul lui Andy!M-am ridicat automat in sezut,trezindu-l astfel si pe el.

-Ce?Unde-i Batman?Se uita somnoros prin lift,apoi a cascat,ridicandu-se in capul oaselor.Neata'.

-Neata',am spus si eu,asezandu-mi ochelarii la locul lor.Probabil ca-mi cazusera aseara.Dar erau intregi,ceea ce era bine,deoarece n-aveam nicio pereche de rezerva la mine.

Usile s-au deschis brusc,privirile celorlalti baieti din trupa,si-a prietenelor mele,precum si-a unui barbat de varsta a doua - probabil cel care a rezolvat cu liftul - tintuindu-ne:Lina si Reyla mai aveau putin si lesinau pe jos de uimire,iar Ashley,C.C.,Jinxx si Jake ranjeau cam prea mult,dupa parerea mea.


                                                             * * *  


-Varsa tot!imi ordonara prietenele mele,imediat ce ne-am intors in camera noastra de hotel - dupa ce au facut cunostiinta cu baietii,desigur.Voiau sa stie cum am ajuns cu el in lift,si ce-am facut toata noaptea,si tot felul de alte chesti,precum ar fi:M-a sarutat?Ce gust are buzele lui?Ne vom mai intalni?

Au fost destul de dezamagite cand le-am spus ca n-am ajuns sa ne sarutam,sau ca n-am programat niciun fel de reintalnire - inca un lucru in care cadeau de acord.Ma intreb daca pana la urma sunt atat de diferite precum pretind.

-Nu-mi spune ca Andy te-a vazut imbracata asa!se planse Reyla,observandu-mi in sfarsit pijamaua.

-Ba da.

-Doamne!De ce-mi faci asta?!

-Nu cred ca te aude,replica Lina.E prea ocupat sa-si astupe urechile.

-Te-am intrebat ceva?

-Din cate imi amintesc,n-am nevoie sa fiu intrebata,ca sa ma bag in seama.

Reyla isi dadu ochii peste cap,exasperata.

-Cum ai putut sa porti asta?!continua ea,asezandu-se pe marginea patului,in timp ce-si ducea mainile la cap.

-Cred ca daca era dupa tine,ar fi trebuit sa se duca in pielea goala,i-o arunca bruneta mea.

-Ba nu e adevarat.

-Cum sa nu.

-Fetelor,va rog!

-Ma duc sa alerg,anunta Lina,luandu-si telefonul si castile.

-Okey,ne vedem mai incolo.

-Te-ai gandit cu ce o sa te imbraci la concert?se interesa Reyla,aranjandu-si buclele rozali.

-O pereche de blugi,tricoul cu Marilyn,si ghetele cu tinte.

-Hizy...!

-Te rog,nu incepe!am facut,trantindu-ma in pat.E un concert de rock pana la urma,nu ma pot imbraca cum vrei tu.

-Poti macar sa schimbi blugii,c-o pereche de colanti negri din piele?

-S-a facut.

-Bun.Isi scoase trusa de machiaj,ducandu-se in fata oglinzii.Ah,nu-mi vine sa cred c-am iesit in halul asta!Hizy?

-Da,ce-i?

-Vezi c-o sa ies in oras,poate dau de dulceata mea.Vrei sa vii?

-Nu mersi.Prefer sa mai lenevesc pe-aici.

-Cum vrei.

M-am facut mai confortabila in pat,deschizand T.V.-ul.L-am fatat vreo juma' de ora - timp in care Reyla plecase - da' n-am gasit pe placul meu,asa ca l-am inchis,hotarand sa ma duc sa mananc ceva la restaurantul hotelului.M-am schimbat repede,tragand o pereche de blugi scurti,si-un tricou cu Black Veil Brides.Mi-am prin parul intr-o coada lejera,mi-am infascat telefonul,si-am iesit.Imediat dupa aceea,m-am trezit c-o bandana la ochi,si aruncata pe umarul cuiva.Am inceput sa tip,dand din maini si din picioare,da' n-am provocat decat rasete.Ce naiba,eram rapita in plina zi dintr-un hotel?

Dupa vreo cinci minute de mers,s-a deschis o usa,si-am fost lasata pe picioarele mele.Mi-am scos bandana,ramanand uimita cand l-am vazut pe Andy in fata mea,doar intr-un prosop.M-am intors automat,simtindu-mi obrajii in flacari,dand peste restul baietilor,care-mi ranjeau,facandu-mi cu ochiul.

-Ce naiba e asta?vru sa stie Andy.

-Ne-am gandit sa-ti facem o supriza,raspunse Ashley.

-Rapindu-ma?l-am luat la rost.

-Stai!Ce?facu Andy,confuz.

-Nimic,zise Jake.

-Sa va distrati,adauga Jinxx,chicotind.

-O sa ne multumiti voi mai tarziu,incheie CC,urmandu-i pe ceilalti afara,si blocandu-ne inauntru.

-Ce mama naiba au astia in cap!

-Cereale.

-Si-acum ce facem?

-Eu ma duc sa ma imbrac,despre tine nu stiu.

-Minunat,am mormait pentru mine,ramanand in aceasi pozitie pana-n momentul cand doua brate m-au prins pe la spate.

-Esti virgina?imi sopti la ureche,facandu-mi inima s-o ia la guana de nebuna.

-Trebuie sa ies de-aici!am replicat,desprinzandu-ma de el.Cand m-am intors,i-am putut vedea zambetul strengar,si prosopul - de care nu scapase.

-Nu mi-ai raspuns la intrebare:esti sau nu?

-Poate ar trebui sa spargem usa,mi-am dat cu parerea,ignorandu-i intrebarea.Deja simteam ca ma ia cu calduri.

-Of,bine!Ma duc sa ma imbrac.

Am rasuflat usurata,trantindu-ma pe-un fotoliu.

-Multumita?intreba,facandu-si aparitia intr-o pereche de pantaloni si-o vesta cu tinte.

-Da.

-Si-acum ce facem?se interesa,aranjandu-si parul in oglinda enorma din dreapta mea.

-Asta am intrebat si eu mai devreme.

-Presupun ca suntem blocati aici pana ne-o tragem.Sau cel putin,pana cred ei c-am facut-o.

Bipaitul telefonului tocmai ma anunta c-am primit un mesaj,asa ca l-am deschis.

''Daca n-o faceti pe bune,nu scapati de-acolo.Chiar vrei sa pierzi concertul lui Marilyn la care ai visat atata?  Lina''

-Ce naiba?!

-Ce?facu Andy,venind langa mine.Ce legatura are prietena ta cu asta,si de unde stie ca n-o facem?

-Nu stiu!

''Eu si Ashley am venit cu ideea.Era timpu' sa-ti gasesc pe altcineva,sau cand ne-am fi intors in Romania te-ai fi aruncat din nou in bratele imbecilului ala de Laur.Stii ca nu pot permite asta.Si app,am pus camere video si microfoane,asa ca nu scapati.  Lina''

-Ashley!tipa Andy,ridicand degetul mijlociu prin jur.

''Si tie :)) Ashley ''

-Ti-a trimis un mesaj.

-Chiar te astepti sa fac sex in timp ce sunt privit?replica,dupa ce vazu mesaju'.

''N-ar fi ceva din ce n-am mai vazut pana acum :))  Ashley''

-Eu nu fac asa ceva!am sarit ca arsa.

''O sa le inchidem imediat ce suntem siguri c-aveti de gand s-o faceti. Lina''

-Reyla stie despre asta?

''Nu.Nici macar nu stiu pe unde umbla. Lina''

-Daca tot auziti tot,vreau sa te intreb ceva,Lina.E virgina sau nu?

''Da. Lina''

Am inchis repede telefonul,bagandu-l in buzunar.

-Da-l,imi ceru Andy,intinzand mana.

-Nu.

-Daca nu mi-l dai de buna voie,ti-l iau cu forta,ma ameninta,repezindu-se spre mine.

Am luat-o la fuga,cu el dupa mine,insa n-a durat mult,deoarece era mult mai rapid ca mine.M-a prins in dormitor,unde-a reusit sa-mi ia telefonul.

-Da-mi-l inapoi!i-am cerut,da' era deja prea tarziu.

-Aha!

Mi-am incrutisat bratele la piept,suparata.

-Cine-i Laur?intreba,in timp ce-mi cotrobaia prin telefon.

-Iubitul meu.

-Din cate am inteles de la Lina,e fostul.

-Ar vrea ea.

-Tu nu?M-a privit curios,dandu-mi inapoi mobilul.

Am oftat,lasand privirea in jos,in timp ce bratele imi cadeau pe langa corp.

-Ba da,insa nu pot s-o fac.

-De ce?

-E personal.

-Ashley,afli pentru mine?

-Lina,sa nu indaznesti!

Dupa vreo cateva secunde,telefonul lui Andy suna.

-Da?raspunse el,dand pe difuzor.

-Lina zice c-o are cu ceva la mana,se auzi vocea lui Ashley de la celalalt capat al telefonului.

M-am repezit sa-i iau telefonul,da' si-a ridicat bratul sus,impiedicandu-ma sa ajung la el.

-Cu ce?

-Lina,taci!

-Cica are o filmare cu ea,goala.

Am simtit ca-mi dau lacrimile,asa c-am fugit in cealalta camera,rezemandu-ma de usa,si luandu-mi genunchi in brate.De ce a trebuit s-o faca?De ce i-a zis?Nu-i si-asa destul de nasol ca Laur deja le-a aratat-o amicilor lui,iar daca indraznesc sa ma despart de el,o va pune pe YouTube?

-Scuze pentru asta.Se lasa pe vine,stergandu-mi lacrimile.Nu voiam sa te fac sa plangi.

-Ei bine,uite c-ai reusit!Esti multumit?

-Deloc.O fata asa frumoasa ca tine n-ar trebui sa planga.

Voiam sa zic ceva,da' gestul lui m-a oprit.M-a imbratisat,bratele lui oferindu-mi caldura si alinare.Ma facea sa ma simt in siguranta,asa ca mi-am afundat fata in umarul lui,plangandu-mi de mila.Niciodata nu indraznisem sa plang de fata cu Laur,si sunt sigura ca daca as fi facut-o,mi-ar fi aruncat vreo replica de genu':Esti proasta?Ce dracu' e cu tine? De fiecare data cand simteam nevoia de-o imbratisare,singurele la care puteam apela erau Lina si Reyla.Cu el nu te puteai intelege omeneste,mereu trebuia sa faci cum iti zice,sau se infuria,si se punea pe bataie.Chiar mi-o luasem de cateva ori.Un pumn in burta,si vreo trei palme peste fata - da' rele rau.

Dupa o vreme,m-am desprins de el,jenata.

-Scuze.

-Pentru ce?N-ai facut nimic rau.

-C-am plans in fata ta.

-O zici ca si cum ai fi comis o crima.Ai facut bine ca te-ai descarcat.

M-a ajutat sa ma ridic,dupa care s-a dus sa-mi aduca un pahar cu apa.L-am dat pe gat,simtindu-mi gatul uscat de-atata plans.

-Ce zici de-un film?propuse Andy.Poate o sa te faca sa te simti mai bine.

-Okey.

-The Crow,cu Brandon Lee sau Dark Shadows cu Johnny Depp?

-The Crow.E preferatul meu.

-Si-al meu,imi zambi,luand-o inainte.

L-am urmat inapoi in dormitor,facandu-ma confortabila in pat pana ce pregatea el DVD-ul.Timp in care mi-a sunat si telefonul.Era Lina,asa ca i-am raspuns.

-Da?

-Imi pare rau,n-ar fi trebuit sa zic nimic!

-Sunt bine,am asigurat-o.Nu-i nimic.

-Sa stii ca-mi asum intreaga vina,l-am auzit pe Ashley.Am amenintat-o c-o violez,d-asta mi-a zis.

-Ai vrea tu!i-o arunca Lina.E numai vina mea,Hizy.Mi-a promis o pereche de bocanci dintr-aia cu tinte,si stii cat de greu e sa faci rost de-asa ceva.

-Lina...

-Eu am obligat-o sa zica asta!

-Va rog,lasati-o balta.Sunt okey.

-Hizy...

-Ia gata!facu Andy,luandu-mi telefonul.Daca ea zice ca-i bine,inseamna ca-i bine.N-o mai zapaciti atata,clovnilor.

Si le inchise.

-Mersi.

-O nimica toata.Se urca in pat,apasand PLAY.


Niciunu n-a zis nimic pe parcursul filmului,urmarindu-l in tacere,insa dupa incheierea lui,Andy si-a intors privirea spre mine,avand o expresie ciudata pe chip.Un fel de cruiozitate.De asemenea,mi-am dat seama ca ochii ii cadeaua si asupra buzelor mele.

S-a dat mai langa mine,ducandu-si mana pe gatul meu.L-am lasat sa-si apropie gura de a mea,presandu-si usor buzele de-ale mele.Era placut,asa ca l-am lasat sa continue,raspunzandu-i la sarut.

Love is right now

I-am ciufulit parul roscovan si m-am lasat sa alunec pe canapea, langa el. L-am tras in poala mea, sarutandu-i obrajii, fruntea, si-apoi buzele dulci. Era fratiorul meu, si-l iubeam. Il iubeam atat de mult, incat simteam ca ma sufoc. El a zambit, incepand sa joace c-o suvita din parul meu. I-am luat cealalta mana, sarutandu-o. Mi-a zambit din nou, trecandu-si degetele peste buzele mele. Ii placea sa le atinga. Daca-l lasai, ar face asta si-o zi intreaga. Se simtea bine cand eram impreuna. Cand ne aratam dragostea unul pentru celalalt. Cand nu trebuia sa ne ascundem de ceilalti. Oamenii judeca, si cand o fac, o fac cu rautate. Nimeni n-ar putea sa inteleaga ce simtim noi. Iubirea care crescuse in noi, in ultimii doi ani. O iubire atat de pura si de imensa, incat nici macar moartea n-o va putea distruge.

El era sufletul meu, iar eu al lui. Eram facuti unul pentru altul.

Ce conta ca aveam acelasi sange? Ce conta ca am fost nascuti de aceeasi mama? Ne iubeam, si doar asta conta cu adevarat.

Brusc, usa de la intrare s-a deschis, facandu-si aparitia parintii nostri. Ne-ai privit cu dispret, ducandu-se in bucatarie. Flavius a inceput sa planga, ingropandu-si fata in camasa mea alba. Il durea cand il priveau asa. Si pe mine, dar invatasem sa-i ignor. El nu. Plangea de fiecare data cand ii aruncau o privire dezgustata, sau cand ii scuIpau un miliard de reprosuri in fata. Suferea, si ma facea si pe mine sa sufar. Nu voiam sa-l vad trist. El trebuia sa fie fericit. Sa zambeasca mereu, aratandu-si gropitele alea adorabile, si sa rada, umpland casa de veselie.

- Shh, gata, dragul meu! L-am strans puternic la pieptul meu, sarutandu-i parul.

- Daca ne vor desparti? Ii era frica. Stia ca parintii nostri ura relatia noastra. Iar daca mai adaugam si faptul ca-n ultima perioada au fost cam secretosi, avea motive sa fie speriat.

- Niciodata! i-am promis. Niciodata nu ma vor lua de langa tine!

Zgomotul usii mi-a atras atentia, indreptandu-mi privirea spre ea. Doi barbati masivi, imbracati in alb, au intrat, fiind imediat intampinati de mama mea, care alerga spre ei. Le sopti ceva, aratand spre mine, apoi barbatii aceia s-au repezit spre mine si Flavius, smulgandu-mi-l din brate. Le-au cerut mamei si tatei sa-l tina, in timp ce ei ma inhatau pe mine. Am inceput sa ma zbat, dand din picioare si lovindu-i cu pumnii, in timp ce fratele mele tipa sa-mi dea drumul. Am reusit intr-un final sa scap, fugind spre bucatarie. Daca era nevoie ca sa-i ranesc, aveam s-o fac. Nu-mi pasa. N-aveau sa ma ia de langa el. Niciodata!

Am luat un cutit, pregatit sa atac. Se apropiau usor, fiecare dintr-o parte, asa ca m-am repezit sa mai iau un cutit, dandu-i unuia dintre ei sa ma prinda de la spate. Mi-am indreptat arma ce-o aveam deja spre bratul lui, facandu-i o crestatura destul de frumoasa. M-a eliberat, injurand in barba, iar eu am zambit satisfacut. Doar ca dintr-o data am simtit o intepatura in gat, si cum incaperea incepe sa se invarta cu mine. Am scapat cutitul, simtindu-mi picioarele cum imi cedeaza, numai ca in loc sa cad pe jos, am fost aruncat pe umarul cuiva. A inceput sa mearga, urmat de celalalt. Nu mai puteam sa fac nimic. Eram fara puteri.

- Nu! Daniel! l-am auzit pe Flavius stringand. Am vrut sa-i zic ca sunt okey, si ca voi gasi o cale de-a ma intoarce la el, numai ca nu-mi gaseam vocea. Ma simteam atat de slabit...


M-am trezit intr-o incapere cu pereti albi, eu fiind legat la maini si la picioare de-un pat. Am inceput sa ma zbat, vrand sa scap, dar era inutil. Eram prins.

Zilele care au urmat au fost pline de dusuri cu apa rece ca ghiata, de biciuri pe spatele meu, si de mancare de rahat. Cam asa mi-am petrecut eu ultimile doua saptamani. Ziceau ca-l am pe Diavol in mine, si ca trebuiau sa-l scoata. Ca El m-a pus sa pacatuiesc, ispitindu-l si pe fratele meu. Numai porcari, daca ma intrebati pe mine. Nu-l aveam deloc pe Satana in mine - desi mi-ar fi placut sa-l am, ca sa le scot la toti inimile - si nici n-am comis niciun pacat. Iubirea nu-i un pacat. Iubirea e cel mai frumos dar pe care-l poti primi. Iubirea e frumoasa si nepretuita. Dar stiau ei? Ei credeau doar ce voiau sa creada.

Oamenii sunt niste fiinte atat de ipocrite, incat mi se face si scarba. Ar trebui toti ucisi. Asa cum au ucis si ei planeta asta. Poluand-o cu toxine, si-i taindu-i copacii. Omorandu-se intre ei, si animalele care n-au nicio vina, ca apoi sa dea vina pe Diavol. Au fost posedati, ma, n-au stiut ce fac. Ipocritii dracu'!

- Mancarea! anunta o femeie, scotandu-ma din gandurile mele. M-am ridicat de la masa, mergand cu pasi usor sa-mi iau rahatu' de supa, sau ce dracu' era, cand mi-a venit o idee.

Stiam exact cum sa plec de-aic!

Am luat tava, m-am asezat inapoi l-a masa, si-am inceput sa mananc, asteptand ca afurisita aia de Karla sa-si faca aparitia, si sa-mi scuipe in mancare. Un obicei tampit de-al ei, pentru care-si luase vreo cativa pumni de la mine.

- Hei, Dany baiete, ma saluta, pregatita sa-si faca numarul. Atunci a fost momentul cand am actionat. I-am tras un pumn in barba, daramand-o jos. S-a ridicat nervoasa, repezindu-si pumnu' spre fata mea,. Nu m-am ferit. Voiam s-o faca. Cabinetul medical era singura mea cale de iesire, din cate-mi spusese o tipa zilele trecute. Era de treaba, da' destul de dilie. Oricum, in ceea ce privea cabinetul, o credeam, deoarece la doua zile dupa ce-am ajuns aici, unul dintre nebuni a disparut dintr-o data. Ei ziceau ca l-au mutat, da' puteam sa vad pe fata loc ca minteau.


Dupa ce-am scapat din locul ala, am fugit spre casa. Am avut parte de-o fuga plina de julituri prin padure, da' intr-un final am ajuns pe-o sosea, de unde o batranica draguta s-a oferit sa ma duca cu masina pana acasa, dupa ce i-am zis c-am fost rapit, da' am reusit sa scap. Odata ajuns, m-am catarat pe fereastra in camera mea, unde l-am gasit pe Flavius dormind. Era imbracat in hainele mele, strangand in brate o fotografie cu noi doi de cand eram mici. Iar pe obraji avea dare de lacrimi, si-o vanataie in jurul ochilui drept. Nenorocitii! Au idraznit sa-l atinga?! La ce nervi aveam, voiam sa ma duc si sa-i iau la bataie, da' Flavius s-a miscat in pat, deschizandu-si ochii.

- Daniel! striga fericit, sarindu-mi in brate. L-am imbratisat si eu, sarutandu-i buzele. Eram fericit sa-l simt din nou la pieptul meu. Singurul loc unde era in siguranta. Cum ai reusit sa scapi?

- Poveste lunga, acum hai sa plecam de-aici inainte sa ne desparta din nou. Flavius a zambit incantat, scotand o cutie de sub pat. Economiile mele. I-am ciufulit parul, apucandu-ma sa-i scot si sa mi bag in buzunarul jachetei de pe spatarul scaunului din fata biroului. Dupa care m-am schimbat repede de hainele jpuite de la spitalul ala, si-am coborat amandoi pe fereastra. Ne-am dus la gara, si-am plecat cat mai departe de orasul asta. Undeva unde nimeni nu ne cunostea, si puteam sa fim impreuna.

The good in you

               


Matei trase adanc aer in piept, strangandu-si degetele pe bretelele ghiozdanului. Azi era prima zi de scoala de cand se mutase in cartier, si-avea emoti. Nu stia la ce se se astepte, si asta il cam speria putin. Nu era genu' de baiat cool, sau un pierde-vara. Era cuminte, mereu vazandu-si treaburile sale. Isi facea temele, invata, era respectos chiar si cu cei care nu meritau...asta era el.

- Ce avem noi aici? auzi un glas feminin, chicotind. In fata lui statea o fata destul de draguta, cu-n par castaniu cei cadea liber pe spate, si doi ochi ciocolati. Te-ai pierdut, dragutule? Ii zambi dulce, trecandu-si un deget peste obrazul lui fin. Mama lui intotdeauna ii spunea ca are pelea fina ca a unui bebelus, si ca parul blond, in contrast cu ochii de culoarea mierii il faceau sa semene c-o papusa de portelan. Extrem de frumoasa, dar de asemenea, si foarte fragila.

- Eu..hmm...c-caut sala 12, reusi sa zica printre balbaieli, evitand sa-i intalneasca privirea. Nu se simtea in largul lui cand il privea cineva.

- Drept inainte, si pe colt, ii zise, apropiandu-si fata mult prea mult de-a lui.

- S-scuze, t-trebuie...trebuie sa plec. Vru sa treaca pe langa ea, da' ii taie calea, prinzandu-l de gurelul treningului alb.

- Ce zici de-un sarut, frumuselule? Nu musc, sa stii, rase, acompaniata de alte glasuri. Matei isi lasa privirea in pamant, simtindu-si ochii inlacrimati. Mereu se luau de el. Si-n vechiul liceul, si-acum si aici. Mereu se luau de aspectul lui ce aducea mai mult a fata, decat a baiat, sau de timiditatea lui. Oh, baiatelul lu' mami n-a mai fost sarutat pana acum? Esti virgin, dragule? Sa stii c-o pot rezolva imediat, daca vrei.

- Ma indoiesc ca stie macar cum se face, rase o voce masculina.

- Nici nu cred c-a vazut in viata lui vreo femeie goala, continua un altul.

- T-te rog, pot...pot pleca? o implora pe fata, ridicandu-si ochii inlacrimati.

- Doamne, ce penibil esti! rase aceasta si mai puternic, eliberandu-l brusc. Baiatul isi pierdu echilibrul, cazand pe spate, atragand si mai multe rasete. Si ridica, fugind spre clasa, apoi se opri in fata usii, stergandu-si lacrimile. Se simtea rusinat. Rusinat ca era atat de slab si firav. Rusinat ca pana si o fata avea mai mult tupeu ca el.

- Intri sau ce? se rasti un baiat la el, vrand sa intre in clasa.

- Imi...cer scuze, sopti, facandu-i loc. Acesta trecu, privindu-l superior, apoi isi facu si el curaj, mergand cu pasi mici spre singura banca libera care mai exista.

Era langa el.

- Cautati alt loc, ii zise rece.

- Dar...sopti, vrand sa-i spuna ca cel de langa el era singurul liber, insa fu intrerupt de vocea acelei fete.

- Poti sa stai cu mine, frumuselule, daca acritura de Horatiu nu te lasa sa stai cu el.

- N-nu, multumesc frumos.

- Doar nu crezi ca te mananc, nu? Ranji spre el, rezemandu-se de catedra.

- Mergeti la loc, domnisoara Irina, se auzi vocea profesorului, iar Matei incepu sa se panicheze. Niciodata nu era in picioare cand intra profesorul. Daca-l va certa? Sau mai rau, il trimitea la directiune!

- Buna si tie, profule, chicoti ea, indreptandu-se spre banca cu miscari lente si senzuale.

- Stai jos, zise de-odata Horatiu, tragandu-l de brat. Si nu mai face fata aia, ca nu te omoara.

- M-multumesc.

- Cum zici tu. Isi trecu mana prin parul brunet, rezemandu-se de spatarul scaunului.

Blondul isi scoase caietul de romana, si-un pix, notand apoi titlul lectiei, urmat de cateva propoziti pe care le scrisese profesorul la tabla. Pe parcurul orei il cerceta pe Horatiu, curios, avand totusi grija sa nu-l observe. Parul brunet ii cadea pana peste umeri, ondulandu-se usor la varfuri, ochii ii erau negri, amintindu-i de noapte, iar buzele rozali si sexy. Purta o bluza neagra, cu manecile suflecate pana la coate, o pereche blugi taiati, si-o pereche de bocanci negri.

Odata ce ora se termina, isi stranse lucrurile, uitandu-se peste orar. Urma biologia. Scapa un mic oftat, punandu-si ghiozdanul in spate. Ura biologia. O ura pentru te puneau sa diseci animale nevinovate. Ce rau faceau saracele broscute, ca fie taiate in halul ala? Si pentru ce, ca sa-i invete pe copii ce-i inauntru ei? Puteau foarte bine sa citeasca despre asta, daca erau interesati.

- Frumosule, vii cu mine la o plimbare? Ii zambi Irina, apucandu-l de brat si tarandu-l dupa ea. Nu avu timp nici sa se impotriveasca, asa ca se trezi intr-o incapere aproape intunecata, singura lumina venind dintr-o fereastra mica, de deasupra lor. Fata il lipi de zid, lipindu-si buzele date cu prea mult ruj de-ale lui, in timp ce-si cobora mana spre pantalonii lui.

- Te rog, nu...sopti, incercand s-o dea de pe el. Da' era a naibii de incapatanata, si nu se lasa cu una cu doua. Lacrimile incepura sa-i cada pe obrajii palizi, facandu-l sa arate si mai patetic de cat era deja. Era singur de ceea ce urma, si desi nu-si dorea, tot n-avea tupeul sa dea intr-o fata. Era impotriva principiilor lui. Cand dintr-o data, cineva o apuca de par, trantind-o jos.

- Daca te mai prind o data ca-l deranjezi, jur ca te omor, tarfo care esti! se rasti la ea Horatiu, privind-o dezgustat. Haide de-aici, adauga, prinzandu-l pe blond de mana, si cu cealalta luandu-i ghiozdanul de pe jos. Il trase dupa el, oprindu-se in fata unei motociclete, si inmanandu-i bagajul. Se urca, cerandu-i baiatului sa faca la fel.

- Eu..eu nu...

- Vrei sa pleci de-aici? Incuviinta, asa ca Horatiu continua: Atunci urca mai repede. Inghiti in sec, urcandu-se cu stangacie in spatele lui, si prinzandu-se de talua lui. Tine-te bine! ii striga, pornind motorul, asa ca Matei isi stranse si mai tare bratele in jurul lui, ingrapandu-si fata in spatele lui. Bluza mirosea a tigari si rom, insa spre surprinderea lui combinatia celor doua mirosuri il calmau. Isi facu curaj sa priveasca in jur, ramanand cateva momente fara grai. Era atat de frumos!

Se opri in fata unui bar, zicandu-i sa-l urmeze, ceea ce si facu. Nu cunostea deloc zona, si nu voia sa se rataceasca. Horatiu il conduse intr-o zona mai retrasa, spunandu-i sa stea acolo pana se intorcea cu bauturile. Un pahar de rom, si-un ceai pentru el.

- Multumesc pentru ceai, sopti, sorbind din el. E bun. Horatiu ii zambi, adaugand:

- Daca tarfa aia te va mai deranja, sa-mi zici. O sa-i rup parul din cap, daca cu vorba nu vrea sa inteleaga.

- De ce...de ce m-ai ajutat?

- Nu-mi place cand oamenii sa iau de cineva doar pentru ca-l vad mai slab ca el. Da dovada de ipocrizie.

- Deci esti un fel de Superman.

- Daca zici tu, rase brunetul, dand pe gat si ultima gura de rom. Te-ai mutat de curand in cartier?

- Da. Parintii mei au divortat, iar eu am ramas cu mama.

- Nasol. O tigara? zise, intinzandu-i pachetul.

- Nu fumez.

- Destept baiat. Strecura o tigara intre buze, aprinzand-o cu bricheta, dupa care sufla fumul, fomand mici cerculete. Eu sunt Horatiu, da' presupun ca deja sti.

- Matei.

- Numele unui sfant, ha? Presupun ca ti se potriveste. Cati ani ai? Pari cam tanar pentru clasa a XII - a.

- Aproape saptispe. Am sarit peste doua clase, deoarece profesorii mei credeau c-am nivelul de inteligenta mult mai ridicat decat a-l celor de varsta mea.

- Oh, cred ca-i nasol.

- Intr-un fel da, intr-un fel nu.

- Cum vine asta?

- As fi pierdut doi ani degeaba, din cauza ca eu deja studiasem materiile de clasa a X - a si a XI - a, numai ca fix din cauza acestui fapt, colegii mei ma luau peste picior.

- Copii prosti. Unde stai? intreba, ridicandu-se si lasand mucul de tigara in scrumiera.

- Pe Valea Lunga. Se ridica, punandu-si ghiozdanul in spate, si urmandu-l spre iesire. Cand se urca inapoi pe motor, invaluit de cele doua mirosuri, avu din nou senzatia de calm. Toate probleme dispareau, ramanand decat zgomotul motorului si persoana care-o conducea.

- Matei! striga Horatiu, iar baiatu' isi dadu seama ca nu era prima oara.

- S-scuze, se balbai, grabindu-se sa se dea jos, reusind astfel sa se impiedice, aterizand in fund.

- Parca ai fi un copil mic, rase brunetul, oferindu-i mana pentru a-l ajuta sa se ridice. Acesta i-o apuca, fiind saltat cu usurinta. Din cauza vitezei cu care fu ridicat, nu reusi sa-si pastreze echilibrul, cazand din nou - de data asta peste Horatiu. Drace! injura acesta, cand capul lui facu cunostinta cu asfaltul. Nu-si sparse capul, da-l durea destul de rau, iar cand Matei observa asta, se dadu repede de pe el, ajutandu-l sa se puna pe picioare.

- Ar trebui sa pui niste ghiata, ii zise, luandu-l de mana, fara sa se gandeaca, si ducandu-l in casa. Il lasa pe-o canapea, plecand sa-i aduca o punga cu ghiata.

- Mersi, zise brunetul, punandu-si ghiata la cap.

- Doresti ceva?

- O Cola ar fi buna. Pleca din nou, revenind cu-n pahar si-o farfurie plina de fursecuri cu ciocolata. Horatiu goli imediat paharul, infingandu-se si-n fursecuri.

- Cred ca e de ajuns, replica Matei, luandu-i ghiata din mana si lasand-o pe masa. Ca mai apoi sa-i atinga locul unde se lovise, vrand sa se asigure ca-i totul in regula. Brusc, brunetul il trase in poala lui, sarutandu-l. Baiatul fu luat prin surprindere, asa ca nu stia cum sa reactioneze, lasandu-se complet pe mana celuilalt. Horatiu isi dadu seama ca-i ceva nou pentru el, asa ca-l lua usor, sarutandu-i doar buzele, fara-i baga si limba in gura. Cand se opri pentru aer, se ridica in picioare - si pe blond odata cu el - luandu-l de mana si urca in camera lui, unde-l tranti in pat, repezindu-se din noua spre gura lui. De data asta isi facu loc printre buzele lui, masandu-i limba. Intre timp, degetele lui coborau spre pantalonii de trening, strecurandu-si mana in jurul intimitatii lui. Bratele blondului, care pana atunci ii ramasera nemiscate pe langa corp, incepura sa-si plimbe palmele pe abdomenul lui, bucurandu-se de senzatia ce i-o provoca simpla atingere a pielii lui, gemand din cand in cand, ca rezultat a ceea ce-i facea Horatiu.

Nu dura mult pana ramasera si fara haine, brunetul intrand cu totul in el, provocandu-i si cateva gemete de duere. Insa nu-l lasa sa-i dea atentie durerii, captivandu-l cu saruturile lui. Cand incheiara, Matei adormi la pieptul lui, epuizat. Avuse parte de-o experienta minunata, si iar placea s-o mai repete. Tot cu Horatiu, desigur. El era singurul care-l facuse sa simta asemenea placere...

Cand deschise ochii, buzele i se intinsera instantaneu intr-un zambet larg, reactie la vederea chipului lui Horatiu in fata lui. Brunetul ii raspunse la zambet, sarutandu-l usor. Nu se asteptase sa prinda atata drag de baietelul din bratele lui. Il facea sa sa se simta fericit, ceea ce nu i se mai intamplase de multa vreme. Dar fericirea lui nu se compara cu a blondului. Se simtea ca si cum ar pluti pe norisori, in timp ingerii cantau la harpa. Simtea ca in sfarsit a aflat ce inseamna iubirea adeevarata, pe care-o gasea mereu numai in cartile pe care le citea. Totusi, stia ca-i destul de stupid din partea lui sa se gandeasca la astfel de lucruri. Abea de-l cunoscuse. Dar momentan nu-i pasa. Conta doar ca era cu el.


Zilele treceau, iar Matei era din ce in ce mai fericit. Devenise oficial iubitul lui Horatiu, asa ca ii propuse sa mearga sa sarbatoreasca impreuna. Alesera acelasi bar care i-a adus unde sunt acum, comandant o sticla de rom. El nu bau prea mult, multumindu-se doar sa-l vada pe Horatiu ca se simte bine. Dansara timp de trei ore jumate' fara oprire, cazand intr-un sfarit franti pe canapea.

- Horatiu? Un baiat de aceeasi varta cu brunetul aparuse in fata lor, privindu-l bucuros.

- Lucian. Horatiu deveni brusc serios, pierdut pentru cateva momente in ganduri. Ce cauti aici? adauga apoi, ridicandu-se de pe canapea.

- M-am hotarat ca S.U.A. nu-i pentru mine, zise acesta, zambindu-i intr-un fel intimp. Matei realiza ca Lucian era probabil cineva foarte important in viata lui. Cineva pe care nu-l mai vazuse de mult timp. Se scuza, ducandu-se la baie.

Stiam eu, gandi cu tristete, lasandu-se pe gresia rece, si rezemandu-se de perete. Era prea frumos ca sa dureze. Prea multa fericire. Fara sa-si dea seama, incepu sa planga incetisor, strangandu-si genunchi la piept. Nu voia sa se termine, dar asa trebuiau sa fie lucrurile. Singurul motiv pentru care a aparut in viata lui, a fost ca sa-i readuca zambetul pe buze. Un zambet pe care si l-a pierdut cand Lucian a plecat din viata lui. Iar acum venise inapoi...

- Matei, esti bine? auzi vocea lui Horatiu, in secunda urmatoare usa deschizandu-se. Ce faci acolo jos? De ce plangi? Il trase la piept, sarutandu-i parul.

- Plang pentru noi. Plang pentru ca totul trebuie sa se termine atat de repede.

- Ce tot zici acolo? Shh, gata, gata. Sunt aici.

- Dar nu vei mai fi.

- Ba normal ca da. Ii lua fata in palme, privindu-l serios. Unde as putea sa plec?

- Cu Lucian.

- Matei...! Ofta, strangandu-l din nou la piept. Lucian e de domeniul trecutului, tu esti prezentul meu.

- Dar am vazut...Am vazut cat e de important pentru tine! Nu-as putea sa stau in calea fericirii tale!

- Dar tu esti fericirea mea, prostutule.

- Si daca te inseli? Daca arunci cu piciorul fericirii tale adevarate?

 - Tu esti cel pe care-l iubesc, ii zise, sarutandu-i buzele, si stergandu-i lacrimile. Acum pe tine te iubesc, intelegi?

- Si eu! Isi ingropa fata in camasa lui neagra, invaluita in acelasi miros de care devenise dependent, de tigari si rom.

Horatiu il lua in brate, ducandu-l la motocicleta. Acesta se ura in spatele lui, incolacindu-si bratele in jurul taliei sale. Isi lipi obrazul de spatele lui, zambind cand auzi motorul torcand, gata de-un nou drum. Un drum pe care-l vor parcurge impreuna.



  Am pus mult suflet in povestea asta, incat mai aveam putin si izbicneam in plans cand am scris ultima propozitie. Efectiv m-am indragostit de iubirea dintre Horatiu si Matei.


                                                                                            Love you guys :*

Cei cinci indragostiti de la rasarit

Ce plictiseala. Totu' era afurisit de plictisitor. De ce? Simplu. Fratii lui il lasasera de unul singur in oras. El, Kol Mikaelson, singur-singurel, intr-un orasel. S-am privit in oglinda, ranjind. Era al dracului de sexy. Par saten-inchis, doi ochi caprui-ciocolatii conturati de niste gene lungi si dese, si-un corp pefect. S-ar lua si singur de sot, daca ar putea.

- Oh, te rog! il auzi pe Damon Salvatore din spatele sau. Nu esti chiar asa de perfect pe cat te cezi.

- Chiar? surase Kol, intorcandu-se cu fata spre vampirul brunet cu ochi albastri-pali. Era putin mai in varsta ca el, fizic vorbind, caci daca statea sa calculeze secolele care trecusera de cand devenise vampir - unul dintre Originari - il lua somnul. Si de asemea, ii cam semana la caracter. Rau, fara niciun motiv anume, si capabil sa cucereasca pe oricine isi propunea cu zambetul lui de 200 kw. Facu un pas in fata, conturandu-i-se o idee in mintea lui nebuna. Zi-mi ce nu-ti place la mine, continua, incepand sa-i desfaca incet primii nasturi de la camasa bleumarin.

- Esti tacanit! exclama vampirul, apucandu-l de incheietura si prinzandu-i gatul cu cealalta mana. Il privi cu usa, runcandu-l in oglinda. Aceasta se sparse, cioburile cazand zgomotos pe podea. Kol se ridica, apucand o bucatica mica, si infingandu-o brunetului in gat.

- Te credeam mai destept, Damon. Stii doar ca nu trebuie sa te pui cu-n Originar. Mai ales cu mine. Il prinse de gat, strangandu-l usor, in timp ce-si infipse degetele in pieptul lui, strangandu-i inima. Acum o sa fii ascultator, si-o sa faci ce-ti zic, altfel scumpa ta Elena, pe care o iubesti atat de mult - Doamne, deja imi vine sa vomit numai cand ii pronunt numele - o sa ajunga mancare pentru cani. Baga-si la bibilica? Damon invuviinta, asa ca Kol isi retrase mana, eliberandu-l de asemenea si din stransoarea din jurul gatului. Acum, unde ramasesem? Ranji, continuand sa-i deschida camasa.

- Va rog, luati-va o camera, se auzi vocea lui Stefan din fata usii. Numai ca nu era Stefan, ci Silas. 

- Si eu care credeam ca fratii mei m-au lasat singur in orasu' asta, uitat de Dumnezeu. Tu ce cauti pe-aici?

- Mi-a soptit o pasarica ca marelui si neinfricatului Kol Mikaelson ii este frica de mine. M-am gandit ca trebuie sa-ti arat cat de dulce pot fii. Se apropie cu pasi rapizi de el, apucandu-l de gulerul bluzei maronii, ce-i venea mulata pe corp. Il zgaltai brusc, lasandu-l pentru o clipa dezorientat. Moment in care isi lipi buzele de-ale lui, sarutandu-le cu pasiune si salbaticie. 

- Hai c-am trait s-o vad si pe-asta, pufni Damon, vrand sa faca stanga imprejur si sa plece.

- Ne, ne, ne, facu Silas, desprinzandu-se de Kol, si trantindu-l pe vampir pe-un scaun, cu ajutorul magiei. Dupa care il imobiliza. Tu esti cadou' de nunta.

- Ce cadou de nunta? intreba Kol, inca incercand sa-si revina dupa sarut.

- A noastra, norma!

- Eu nu ma casatoresc cu tine! Hai ca asta-i culmea!

- Ba o faci! tuna vocea lui Silas, zburandu-l in perete.

- De ce nu te iei de cineva pe masura ta? intreba o voce, facandu-l pe vrajitor sa-si intoarca privirea spre intrare.

- Oh, tu cum naiba ai aparut aici? Nu suntem in Academia Vampirilor. E Jurnalele Vampirilor, pentru numele lui Dumnezeu!

- Poti sa nu-l mai enervezi atata, rostindu-i numele? zise o alta voce, sprijinita de braul usii, cu mainile incrucisate la piept. Parul blond ii incadra pefect fata palida, in timp ce ochii aurii ii scanteiau in intuneric. 

- Iar tu ar trebui sa fii..., incepu dhampirul cu ochi caprui, masurandu-l din priviri pe blond.

- Jace Wayland, normal!

- Scuze, n-am auzit de tine, frumosule.

- Iti bagi joc de mine? aproape ca tipa vanatorul de umbre.

- Minunat, exact ce mai lipsea, mormai Silas. Sa apara si increzutu' din Instrumente Mortale. Cred ca-l prefer pe Dimitri.

- Si de ce, ma rog?

- Nu stiu...poate fiindca nu-si da aere?

- Eu nu-mi dau aere!

- Nu, cum ai putea tu sa faci asa ceva...n-are nicio noima.

- Ia gata! tipa Kol, furios. Toata lumea sa plece de unde a venit, eu vreau sa mi-o trag cu Damon!

- Dar esti nevasta mea! se planse Silas.

- Bai tipule, eu nu sunt nevasta nimanui! Inca nu s-a nascut nimeni care sa-l joace pe Kol Mikaelson pe degete! Nimeni nu-mi zice mie ce sa fac, asa ca valea de-aici!

- Nu-i corect! zise Silas pe-un ton plangaret, facand o fata bosumflata.

- Maturizeaza-te, copil de mic ce esti, chicoti Dimitri.

- Nu vorbeam cu tine, dhampirule. De ce nu fugi la Roza ta? Iar tu la Clary a ta? continua, mutandu-si privirea spre Jace.

- Fiindca habar n-am cum sa ies de-aici, dah!

- Frumosu' are dreptate, fu de acord Dimitri. Suntem cu totii blocati aici.

- Pentru numele lui Dumnezeu...!

- Mai taci, dracului, din gura aia! facu enervat Jace. Ma scoti din pepeni!

Silas se aseza pe prima treapa a scarilor, facand un bot de rata de-a dreptul adorabil. Intre timp, Damon isi dadu seama ca vraja care-l imobilizaze disparuse, asa ca se ridica sa plece. Numai ca-n ultima secunda se napusti spre Kol, manat de-un impuls de moment, si-l saruta. Genul de sarut cu care isi facea toate victimile de sex feminin sa-i cada zapacite in brate. Doar ca cu Originarul nu mergea. Nu era deloc zapacit. Poate doar infierbantat.

Il arunca pe-o canapea, cu spatele lipit de pielea alba, si se urca peste el, cu-n genunchi de-o parte si de alta a vampirului. Isi baga degetele in parul lui, reluand sarutul, in timp ce mainile lui Damon urcau pe sub bluza satenului, in curand aruncandu-i-o fix in capul blondului.

- Pe bune? Luati-va-n pana mea o camera!

Kol isi ridica degetul mijlociu, aratandu-i-l, apoi isi lasa capul pe spate, deoarece brunetul incepu sa-i sarute gatul, muscandu-l usor. Dupa inca vreo cinci minute de saruturi si mangaieri, ajunsera in sfarsit goi, intinsi pe toata lungimea canapelei.

- Cred c-o sa am cosmaruri, se planse Jace, acoperindu-si urechile cand Damon scoase un geamat de zgudui dracu' si casa.

- Gelos? chicoti Dimitri, asezandu-se langa Silas.

- Foarte!

- Las', ca trece, il linisti dhampirul, trezindu-se apoi pe jos, cu vrajitorul peste el.

- Pe toti Ingerii, ce faceti?! urla vanatorul de umbre, venindu-i sa-si dea pumni in fata. Ce era cu toata lumea? Sufereau de futare cronica sau ce?

Silas nu mai avea niciun piculet de rabdare, asa ca-i zbura hainele dhampirului, trecand direct la actiune. 

- Ah, ce bun esti! se mira Damon, gata de a doua partida. Kol? 

- Da-te de pe mine! Jace era prins cu mainile la spate, incercand cu disperare sa ajunga la pumnalul de la brau, cand...Sa moara Iadul! zise cand Originarul il patrunse, facandu-l sa scoate sunete pe care nici el nu se credea in stare de ele. Pe mine nimeni nu ma domina! adauga apoi, reusind sa-si elibereze un brat si sa-i infinga pumnalul in stomac. Kol se dadu in spate, impiedicandu-se si cazand in fund. Acum eu sunt la comanda, ranji, trecand la treaba.


                                                   ~ ~ ~


- Nu, nu, si nu! facu Dimitri, aruncand costumul grena pe jos, calcandu-l apoi si-n picioare. Tie iti trebuie ceva alb, continua, aratandu-i lui Silas spre cateva costume de-un alb imaculat. Acesta doar ridica din umeri, urmandu-si viitorul sot. Da, se insura cu Dimitri. De fapt, toti se insurau cu Dimitri, deoarece toti se insurau cu toti. Cea mai mare nunta din istorie, ce mai! Uite aici, ii zise dhampirul, punandu-i unul dintre costume in brate. Acum sa cautam pantofii.

La magazinul de masini, Damon casca ochii la o Impala albastra. Era perfecta.

- Ce zici de asta? intreba Kol, cercetand un Lamburghini rosu.

- O vreau pe asta! zise vampirul, nemiscandu-se din loc. Inca nu se simtea in stare sa-si ia ochii de la frumusetea aia de masina. Atat de sexy si dinamica.


- E cam simpla, comenta el, trecandu-si alene bratul pe dupa umerii brunetului.

- Cum poti sa zici asa ceva? E perfecta!

- Daca zici tu. O luam.

- Ah, te iubesc! surase Damon, aruncandu-si bratele pe dupa gatul satenului, sarutandu-l cu foc.

- Kol! se auzi vocea lui Jace, de undeva din departare.

- Hopa, trebuie sa fug. Il saruta scurt, ducandu-se sa vada care-i treaba. Ce s-a intamplat Jacey?

- Vreau un vultur, da' n-au, se planse el, din fata magazinului de animale.

- E un vultur, prostutule, normal ca n-au, chicoti el, strangandu-l in brate.

- Da eu vreau unul! insista blondul, strangandu-l si el la randul lui.

- Supriza, supriza! striga Silas, facandu-i pe cei doi sa-si intoarca privirile spre el. Purta un costum alb, combinata c-o cravata sangerie, iar pantofii avea aceeasi culoare ca costumul: albi. Insa nu acesta era motivul pentru care zambetul lui Jace se lati, ochii incepand sa-i sclipeasca asemeni razelor de soare, de bucurie. Ci pentru ca pe brat avea un vultur. Unul mare si frumos. Auriu, la fel ca ochii lui. Alerga ca un copil mic, care-si primea primul cadou de Craciun, si-si mangaie noul tovaras.

- E atat de frumos! exclama, simtind ca-i dau lacrimile. Silas il ajuta sa-l puna pe bratul lui, lasandu-i un sarut pe frunte.

- Orice pentru tine, ingeras.

- Sunteti gata? se interesa Damon, de la volanul noii lui masini, mangaind usor volanul.

- A facut asta tot drumul, rase Dimitri, din partea pasagerului.

- E complet vrajit, lasa-l, chicoti Kol. Sa mergem, baieti! Se urcara toti trei in spate, ca-n urmatoarea clipa sa goneasca cu cea mai mare viteza pe strazile pusti ale orasului. Era o senzatie placuta. De libertate.

Ajunsi la restaurantul pe care-l decorasera de petrecere, dadura drumul la o melodie lenta, asezandu-se cu totii in cerc, si jurandu-si unul altuia iubire eterna. Dupa aceea, incepu adevarata petrecere. Muzica la maxim, bauturile alcoolice, sexul...Nimic nu se compara cu asta. Si nimeni nu se compara cu ei cinci.

Cinci indragostiti de la rasarit.






   Dedicatie speciala pentru cea mai geniala :* Te iubesc sis!

http://gandurilezburatoare.wordpress.com/