Deep down it's just a boy who needs love-Capitolul 40

  
    Caroline scotocea prin sifonier,nestiind cu ce sa se imbrace,in timp ce Klaus o sorbea din priviri.Si ducandu-se in timp,in urma cu cinci ore,dupa ce terminara cina.Muzica,haine aruncate,ciocolata topita,scurgandu-se dintr-un pahar,fix pe sanii sotiei sale.Sex salbatic.Extrem de salbatic.

    Se ridica din pat,si-o cuprinse pe blonda de talie,lasandu-i un sarut pe umar.

    -Albastru sau galben?il intreba ea,tinand cate-o rochita in fiecare mana.

    -Bej.

    -Nu ma ajuti deloc.Lasa rochile deoparte,si se intoarse cu fata spre el.Zambetul lui era mortal.Si-o lasa fara aer de fiecare data - nu ca ea ar avea nevoie de aer ca sa traiasca,da' vorba vine.

    -Te iubesc,sopti senzual,conturandu-i buzele cu degetul aratator.

    -Si eu,ii zambi Caroline,strangandu-l in brate,si lasandu-si capul pe pieptul lui.Tu esti viata mea.

    Klaus o stranse si el in brate,zambind.Inca nu-i venea sa creada ca sunt casatoriti.De fapt,inca nu-i veana sa creada c-a cunoscut adevarata fericire.Acea fericire care nu te lasa niciodata sa te intristezi,sau sa te simti singur.Acea fericire care-ti insenina fiecare zi,daruindu-si numai caldura si iubire.Acea fericire care-l facea pe el - Niklaus Mikaelson,marele lup rau - sa se simta ca's Paradis.

    Niciodata nu se simtise mai fericit ca's momentul cand blondina lui alergase in bratele lui,bucuroasa sa-l vada ca-i bine.Sau cand se reincarnase,si-o vazuse prima data,prin ochii lui Joseph.Era ca si cum te uitai la soare.Atat de stralucitoare era.Si clipa in care zise Da.Un singur cuvant,cu o insemnatate atat de mare.

    -Ce zici sa ne imbracam in haine de cupluri?propuse Originalul,desprizandu-se din imbratisare.

    Caroline ridica o spranceana,intrebatoare,insa singurl raspuns fu un sarut pe nasuc,inainte ca sotul ei sa se duca pana in sufragerie,de unde se intoarse c-o sacosa alba.Pe care blonda i-o lua,incepand sa cotrobaiasca.Gasi cate-o pereche de pantaloni de trening negrii,cate-un tricou alb,c-o inima rosie,pe care era scris cu alb I love you,si cate-un hanorac portocaliu,cu linii negre,plus niste urechiuse de tigru.

    -Sunt dragute hanoracele,zise Caroline,probandu-l pe-al ei.Cum imi sta?

    -Adorabil.Klaus o salta in brate,intinzand-o apoi in pat si sarutand-o.

    -Parca era vorba sa le purtam,chicoti ea,in timp ce varco-vampirul o saruta pe gat.

    -O sa le purtam.Mai incolo.Cobori spre sani,dandu-i sutienul jos cu ajutorul dintilor.Facand acelasi lucru si cu chiloteii.

    Blonda il impinse pe spate,urcandu-se peste el.Ii saruta scurt buzele,apoi il musca de lobul urechii,coborand apoi cu saruturi pe gat,si pe piept.Il scapa rapid de boxeri,si ne napusti din nou asupra buzelor lui delicioase,in timp ce degetele ei se jucau prin parul lui.Gemu usor cand el patrunse in ea,dupa care incepu adevarata nebunie.Tipete,zgarieturi,muscaturi.



    -Cum poti sa-mi faci asta?incepu Stefan,apucandu-si fratele de gulerul camasii de spital.Zi-mi cum!Tu ai idee ce simt eu acuma?Ha?Ai?Si cine naiba te-a imbracat asa?Ii dadu drumul,trecandu-si mainile prin par.Era disperat,si-i venea sa-l ia la bataie.

    -Kathy,zise Rey,din pragul usii.

    -De ce se crede,Sfanta Doctora?tipa,scotandu-i toate acele din vene,si spargand aparatu' la care era conectat.Prostiile astea umane nu fac nimic.

    -Stiu,doar ca Kathy s-a gandit c-ar putea practica pe el.Vrea sa devina doctora.

    -Spune-i catelei tale ca daca mai pune un singur picior in camera asta,ii rup parul din cap si il bag pe gat!Iar tu,fratioare,ai grija.Fiindca Kathy a ta,te cam prosteste.Damon e fractu,ce mama naibii!

    -Okey,Klaus 2.Se retrase,lasandu-l singur.

    -Numai frati prosti am.Unu' se incurca cu fosta mea,si altu se face pe mortu'.Cum naiba sa ma descurc de unu' singur?



   De cum Sara intra la dus,Robert isi puse sacoul,si pleca sa faca niste cumparaturi.Avea doua rezervari la un restaurat,si trebuie sa arate prezentabil.Cerintele clientului sau - mai putin partea cu aratatul prezentabil.Insa de vreme ce era unul dintre cele mai stilate restaurante din zona,nu incapea indoiala ca trebuia sa are bine.Si n-o putea lasa pe Frumoasa Adormita sa vina imbracata in acea rochita.
   
   Oare in seara asta va reusi sa-i afle misteriosul nume?

   Opri la un magazin destul de promitator,si intra.Colinda putin prin el,si intr-un final puse ochi pe-un costum clasic:camasa alba,pantaloni,sacou si cravata,de culoare neagra.In care era sigur ca va arata perfect.Iar pentru Frumoasa Adormita alese o rochie de culoare bej,lunga pana-n pamant,si croita foarte frumos.Cel mai mult ii placeau diamantele.Il facea sa devina nostalgic.Oare cat timp trecuse de cand numai furase vreun diamant?Un an?Doi?

   










    








   Of,timpul trecea atat de repede.Acum tinea captiva o fata frumoasa,maine probabil fa fi intr-o cursa contra cronometru,livrand vreun pachet special.Sau batandu-se cu niste mafioti.Daca nu,ar fi la Paris,planuind sa jefuiasca Luvru.Operele de-acolo valorau o gramada de bani.

   Cand intra in apartament,Sara era in pat,imbracata in halatul lui de baie.

   -Unde sunt hainele mele?

   -Aveai doar o rochie,zise el,inchizand usa cu cheia,pe care apoi si le vari in buzunarul pantalonilor.

   -Si lenjeria intima?

   -Aia nu era o lenjerie intima.Era un sutien de proasta calitale,c-o pereche de chiloti,tot de proasta calitate.

   -De unde stii tu ce purtam?intreba ea panicata,strangandu-si si mai mult halatul pe ea.Nu se simtea deloc in largul ei stiind ca halatul era singurul care-o acoperea.

   -Nu-i vina mea ca nu stii sa inchizi usa calumea,se apara el,lasand sacosile pe pat.Ai acolo lenjerie de la Victoria's Secret,o pereche de pantofi,si-o rochie.In seara asta luam cina cu cel care a ordonat rapirea ta.

   -Cine este?

   -Vei afla.Acum imbracate,ca avem programare la cuafor.

   -La cuafor?

   -Da.Vreau sa te revopseasca roscata,si sa-ti dea putin volum la par.

   -De unde stii c-am fost roscata?

   -De unde am stiut ca nu mai esti virgina?

   -Ma gandeam c-ai zis-o la nimereala.

   -Daca as fi facut-o,sau nu,acum tocmai mi-ai confirmat nu mai esti.Ii zambi,dandu-si sacoul jos.Acum scuza-ma,da' trebuie sa ma pregatesc.Si intra in baie.

   Sara ofta,incepand sa despacheteze.Rochia era chiar foarte draguta,la fel ca pantofii si lenjeria intima.Se uita curioasa la costumul lui,si parca il si putea vedea in el.

   -Domnu' Perfectiune Ambulanta,mormai ea,dandu-si halatul jos,si punandu-si lenjeria,imbracand apoi rochia.Lasa pantofii pe cand termina si Domnu' Rapitor Perfectiune Ambulanta,si se uita in oglinda de la sifonier. Rochia ii venea perfect,si-o facea sa se simta ca o printesa din povesti.Incepu sa rada,invartindu-se de cateva ori.Apoi sa faca cateva plecaciuni,si sa faca cu mana,in timp ce zambea larg.

   Robert era sprijinit de tocul usii,doar intr-o pereche de boxeri,zambind.Parca isi si putea imagina ce vedea ea.O caleasca de cai.Multa lume.Ea,c-o coroana din diamante pe cap,facandu-le tuturor cu mana.Aplauze rasunand puternic,si umplandu-i inima de bucurie.Parea perfecta pentru a fi regina.

   -Vezi sa nu cazi din caleasca,regina,o trezi din visare,ducandu-se spre pat,unde era costumul.

   -Tu nu stii sa anunti inainte sa iesi?zise,stergandu-si zambetul de pe buze.

   -Din cate stiu,tu esti ostatica aici,nu eu.

   -Oare cum am putut uita?

   -Asta ma intreb si eu.Si incaltate,ca mai am putin si termin.

   -Acum,acum,zise,cand el termina de facut nodul la cravata.

   -Se mergem,Frumoasa Adormita.Deschuie usa,tinandu-i-o.

   -As putea foarte usor s-o iau la fuga,replica,cand inaintara spre lift.

   -Chiar crezi c-ai putea scapa de mine in pantofii aia?replica,facandu-i semn sa intre,imediat ce liftul se deschise,apoi apasa pe butonul pentru Parter.

   -I-as fi dat jos,nu sunt proasta.

   -Tot te-as fi prins.Sunt un alergatot foarte bun.

   -Si foarte modest,din cate vad.

   -Nu-i asa?ranji,oferindu-i bratul,cand usile liftului se deschisera.

   -Pot sa merg si singura,multumesc mult,i-o arunca Sara,apucandu-si materialul rochiei,astfel incat sa nu se impiedice,si lasandu-l singur in lift,cu bratul in aer.

   -Foarte urat din partea ta,ii zise Robert,ajungand-o rapid.

   -Fac si eu ce pot.

   -Masina mea e chiar acolo - arata spre Impala - si-mi cer scuze daca nu este pe placul tau.

   -Dar ce cavaler esti,se prefacu Sara uimita,injurandu-l in sinea ei.Era un nesimtit cu maniere,si-i amintea prea mult de Adrian Ivaskhov.Pana si infatisarea ii amintea de el.Si sa nu mai spunem de tigari si stil.Plus replicile.

   Doamne,ura replicile lor.De unde naiba le scoteau?Damon nici macar nu se compara cu ei.De fapt,singurul care le ajungea la acelasi nivel,era dobitocul de Jace.Dobitoc care,daca se gandea mai bine,era vinovat ca ea era aici.In loc sa fie langa scumpul si dulcele ei Don.De care i se facu un dor enorm.

   Oare el macar stie ca e disparuta?Sau Jace i-o fi zis vreo tampenie,cum c-ar fi pleca pe nu-stiu-unde?Era in stare.

   Oare Damon ce facea?S-o fi trezit din ''somn''?Normal ca da.A trecut destul timp de la acel incident.Ce prostuta putea sa fie.

   Oare Don se va supara cand o va vedea din nou roscata?El ii ceruse sa se vopseasca neagra.De fapt,nu-i ceruse...O facuse pentru ca...asa vruse el.Si ea.Si ei ii placea negrul.Era...Of,pe cine pacalea.Niciodata nu-i placuse cum ii sta cu parul negru.Il suporta doar pentru Don.Asa ca era putin bucuroasa ca va redeveni roscata.Sau putin mai mult.Sau poate foarte mult.

   -Am ajuns,o anunta Robert,trezind-o din ganduri.

   Deschise portiera,neasteptandu-l pe s-o faca,apoi il urma in cuafor.

   Peste jumatate de ora era gata,asa ca pornira pe jos pana la restaurant,deoarece era foarte aproape,si din cauza ca clientului nu-i placeau genu' de masini pe care le conducea el.Le considera de moda veche.Insa nu stia ca tocmai asta le faceau speciale.Vechimea.

   Intra in restaurant,si luara loc la masa indicata.Se parea ca trebuia sa mai astepte venirea necunoscutului,asa ca Robert deja isi comanda un pahar de vin rosu,iar ea ceru decat un pahar cu apa.

   -Scuzati-mi intarzierea,se auzi un glas din spatele Sarei.Sper ca nu m-ati asteptat mult.

   -Nicio problema,ii zambi Robert,cand strainul se aseza.

   Sara incepu sa-l analizeze,in speranta de-al recunoaste,insa nu-i venea in minte nimeni cunoscut,sau macar cineva de care sa fi auzit.Necunostucul era destul de tanar,cu ochi negrii,si-un par blond,ce batea mai mult spre alb.Purta un maieu de culoare neagra,si-o pereche de blugi pe care-i avea bagati in ghetele de aceasi culoare cu maieul.

   -Vad ca te-ai vopsit,spuse,zambindu-i Sarei.Iti sta mult mai bine roscata.

   Sara zambi usor in semn de multumiri.Nu-i placea deloc tipul.Avea ceva in zambet si-n privire care-o nelinstea.Era posibil sa fie doar paranoia,insa prefera sa se tina la distanta.

   -Chiar apreciez serviciile tale,Robert.

   -A fost o nimica toata,domnule J.

   -Te rog,spune-mi Jonathan.

   -Bine,Jonathan.In legatura cu banii...

   -Nu-ti place sa pierzi vreamea,nu-i asa?rase Jonathan,facandu-i semn unui barbat c-o servieta,din fata intrari.Acesta veni de indata,asezand servieta pe masa.354 de milioane de euro.Poti verifica daca vrei.

   -Am incredere in tine.Stiu ca daca m-ai fi pacalit,ar fi trebuit sa te astepti ca a doua zi sa fii mort.Nu-mi pari genul de om care sa-si faca griji pentru asa ceva.

   -Aparentele pot insela.Insa ai dreptate.Chiar nu sunt genu' de om care sa-si faca griji ca maine n-ar mai putea exista.Plus ca-mi place sa-mi respect promisiunile.

   -Pe asta ma si bazez.

   -Atunci cred ca noi plecam.Se ridica,gest urmat si de Robert,apoi dadura mana.A fost o placere sa fac afaceri impreuna cu tine.

   -De asemenea.Daca vreodata mai nevoie de vreun serviciu special,stii unde ma gasesti.

   -Desigur.Mergem?adauga,indreptandu-si privirea spre Sara.

   -Ah..Sara se ridica,zapacita.Trebuia sa astepte la asta.La urma urmei,nu Robert era cel care voia ceva de la ea.

   -Sa ne revedem cu bine,Frumoasa Adormita,zise Robert,sarutandu-i mana.Si trebuie sa-ti zic ca arati superb in seara asta.

   -Puteai sa-mi zici si tu mai devreme,nu acum.

   -Din pacate,nu era atnosfera potrivita.

   -Haide,o indemna Jonathan,ducandu-si mana pe dupa talia ei.

   Sara privi pentru ultima oara in ochii satenului,fara urma de zambet de puze.Nu-i placea despartirea asta.Si nici c-o lasa pe mana astuia.Se obisnuise sa-l aibe prin preajma,si sa-l enerveze si ea o data sau de doua ori.Oricat de mare se dadea,sau cat de nesimtit era,fusese dragut cu ea.Nu orice rapitor s-ar fi comportat asa.Ar fi putut sta legata pana-n momentul asta,daca nu chiar si abuzata.

   Jonathan o tragea spre iesire,marind distanta dintre ea si Robert.Nu voia sa plece cu el.Nu-i placea.Atingerea lui i se parea intr-un fel respingatoare,si aerul din jurul lui striga un singur cuvant:pericol.

   Alerga inapoi,arucandu-si bratele in jurul lui.

   -Te rog,nu ma lasa cu el!

   Robert era mai inalt ca ea,asa ca-i ajungea undeva intre barbie si umeri.

   -Ma tem ca eu mi-am incheiat treaba,zise el,indepartand-o usor.

   -Cred ca mai pot adauga vreo 10 milioane de euro pentru inca cateva zile,ii intrerupse Jonathan,intorcandu-se si luand loc inapoi pe scaun.

   -Chiar?facu Sara,entuziasmata,uimindu-se chiar si pe ea insusi.Nici macar vantul nu era sa de scchimbator ca ea.Ba o enerva Robert,ba il voia prin preajma.Ba credea ca Jonathan e periculos,ba i se parea de treaba.

   Logic ar fi sa tipe in gura mare ca-i rapita,nu sa strea la masa cu rapitarul si cu cel care-a dat ordinele.Revino-ti,fetita!gandi,incercand sa-si stearga zambetul de pe buze.

   -Am impresia ca s-a petrecut ceva intre voi,isi dadu cu presupusul Jonathan.Am dreptate?

   -Din fericire nu s-a intamplat nimic,ii zise Robert,zambind usor.Insa am impresia ca ea ar vrea contrariul.

   Tocmai a zis din fericire?Pe bune?Si cum adica ea ar vrea contrariul?Nu era adevarat.Sau poate da...Ah,Sara,revino-ti odata,ai iubit!

   Sara se reaseza pe scaun,stergandu-si zambetul.Lucru care-l facu si satenul - fara partea cu zambetul.Se parea ca chiar ii face placere aceata intorsatura care schimbase situatia actuala.

   -Esti un idiot,Robert Gavin,i-o arunca,incrutisandu-si bratele la piept.

   -Eu?

   -Da,tu.

   -Si cum ai ajuns la aceasta concluzie extrem de prosteasca?

   -Fiindca ai mintit mai devreme.Tu esti ala care-mi facea avansuri,incercand sa obtina ceva de la mine.

   -Eu iti faceam avansuri?rase,dandu-si ochii peste cap.Cred ca confuzi amintirile.

   -Vrei sa spui ca nu erai tu cel care s-a bagat langa mine in pat,doar in boxeri?In timp ce dormeam?

   -Si-acum ce vrei sa zici?Ca n-aveam voie de dorm in pat?Trebuia cumva pe podea?

   -Cel putin puteai sa stai imbracat.

   -Si sa-mi sifonez costumul de 20 de milioane de euro?Nu cred.

   -Atunci ce explicatie ai pentru faza cand ai iesit gol din baie?

   -Te-am auzit fataindu-te,si voiam sa verific daca nu ti-ai rupt ceva incercand sa spargi usa sau sa sari pe fereastra.

   -Si intrebarea aia stupida daca sunt virgina sau nu?

   -Faceam conversatie.

   -Ce mai conversatie...!

   -Okey,vad ca lucrurile s-au cam incins.Ce-at fi sa ne canti ceva,Robert.?Am auzit ca esti destul de bun.

   -Nu cred...

   -Insist.Jonathan facu semn unui chelner sa se apropie.

   -Da,domnule?

   -O vioara pentru domnu' - facu semn spre Robert.

   -Imediat.

   Chelnerul se intoarse peste cateva minute,c-o vioara ce i-o inmana satenului.

   Robert si-o aseza cum trebuie,incepand apoi sa umple restaurantul cu acorduri hipnotizante,atragand atentia tuturor.