Schimbari de peisaj-Laura [partea iantai]

  Klaus se uita nerabdator la ceas,cand se auzi un motor.
  Un taxiu opri in fata casei lui,si din el iesi o tanara de 16 ani,cu parul brunet cazandu-i in bucle pe spate, c-o pereche de ochi caprui si cu-n zambet larg,care se facu si mai larg cand il vazu.
  -Klaus!exclama fata fericita.
  -Laura!o saluta luand-o in brate si invartind-o.Cat ma bucur sa te revad!
  -Si eu ma bucur!
  O puse inapoi pe picioarele ei.
  -Arati bine,afirma Laura studiandu-l.
  Klaus rase.
  -Da...Sunt acelasi Klaus de acum zece ani.
  -Da.Damon ce face?
  -De unde sa stiu eu?Am treburi mai importante decat urmarirea unui vampir enervant.
  -Damonica nu-i enervant!
  Klaus o suii in carca si intra in casa.
  -Cum spui tu,draga mea.
  -Klaus,bagajele.
  -Off...
  Se intoarse si lua bagajele,apoi o instala pe Laura in camera ei.
  -Acum as vrea sa-l intalnesc pe Damon Salvatore.
  -Incep sa cred ca a fost o idee proasta cand m-am gandit sa-ti povestesc mereu ce fac si pe cine am cunoscut de cand am ajuns in Mistyc Falls.
  -De ce?
  -Findca vrei sa-l vezi pe Damon.
  -Nu vad nimic gresit in asta?
  Klaus se aseza pe pat si o trase si pe Laura in poala lui,cu fata spre el.
  -Laura,nu l-ai vazut niciodata pe Damon si deja visezi la intalniri cu el.Nici nu-l cunosti,scumpo.E aiurea.
  -Ba-l cunosc.Datorita tie.
  -Eu doar ti-am povestit despre el si despre ceilalti,dar asta nu inseamna ca-i cunosti cu adevarat.
  -Dar acum am santa,nu?
  -Uite...Stiu ca tu crezi ca te-ai indragostit de el...
  -Nu cred,chiar m-am indragostit,il corecta Laura.
  Klaus ofta.
  -OK.Ceea ce vreau sa-ti spun,e ca nu vreau sa suferi.Esti om,ai doar 16 ani,si el deja iubeste pe altcineva.
  Laura isi sprijini fruntea de umarul lui.
  -Stiu.O iubeste pe Elena.Nici macar nu ma pot compara cu ea.E mai mare,e mult mai frumoasa...
  Ii cuprinse fata in maini si-i saruta fruntea.
  -Crede-ma,tu esti mult mai frumoasa.
  -Poate...dar sunt prea mica.Nici nu s-ar uita la mine.
  O trase mai aproape de el si-i mangaie parul.
  -Comoara mea!
  -Deci...acum pot sa ma duc sa-l vad?
  -Am de ales?intreba el infrant.
  -Nu,ii raspunse Laura zambind.
  -Atunci fugi.Dar ai grija.
  -Te iubesc!
  Il saruta pe obraz si cobori din poala lui.
  -Arat bine?il intreba facand o pirueta.
  Rochia albastra avea un decolteu in v,maneci trei-sferturi,iar de la talie pana deasupra genunchilor,avea volanase.In picioare purta o pereche de balerini albi,cu buline albastre.
  -Stralucesti ca o stea!
  Laura il mai saruta o data pe obraz,apoi cobora scarile in graba.Isi lua skateboard-ul,care ramase la intrare,si porni spre pensiune.
  Cum ajunse,isi lasa skateboard-ul langa usa si ciocanii.
  -Da?raspunse Stefan deschizand usa.
  -Damon Salvatore este aici?
  -Ce treaba ai tu cu Damon?
  -Eu...
  -Ia stai putin,spuse Stefan facand un pas spre ea.Te-am vazut cu Klaus.Mai facu un pas.Esti om!
  -Pai....da...
  Laura se intoarse sa plece,dar Stefan o apuca de brat si-o trase in casa,apoi inchise usa.
  -Hei!Ce te-a apucat?!
  -Spune-mi ce treaba ai tu cu Klaus?ii ceru lipind-o de perete si scotandu-si coltii.
  Frica puse stapanire pe Laura.
  Intr-un astfel de moment si-ar fi dorit enorm de mult ca Klaus sa fie aici.
  -Eu...nu...nu stiu despre ce vorbesti.
  -Oare?Bine.Daca nu vrei sa vorbesti,inseamna ca nu-mi mai esti de folos.
  Isi infipse coltii in gatul ei.
  Laura incepu sa tipe si sa se zbata,dar degeaba.Chiar cand crezu ca nimic n-o mai poate salva,Damon intra pe usa si-l trase pe fratele lui de pe ea.
  Vru sa-l intrebe pe Stefan ce naiba face,dar se opri cand doua brate se incolacira in jurul lui.
  Laura era speriata,dar si fericita in acelasi timp.Speriata de ceea ce i se intamplase,si fericita ca fusese salvata de Damon.
  -Incercam sa aflu ce legatura are cu Klaus,raspunse Stefan la intrebarea nerostita a fratelui lui.I-am vazut foarte imbratisati mai devreme.
  -Poftim?spuse Damon confuz.Uitandu-se la Stefan,apoi la fata care nu se mai dezlipea de el.
  -Ce-ai auzit.
  Laura facu cativa pasi in spate,frica facadu-si din nou aparitia,iar de data asta,si mai intensa.
  -Ce treaba ai tu cu Klaus?o intreba de data asta Damon.
  Klaus,ajutor!gandi ea,lipindu-se de perete si inghitind in sec.
  -O treaba care pe tine nu te priveste,ii raspunse Klaus lui Damon,facandu-si aparitia.
  -Klaus!exclama Laura fericita,fugind in bratele lui.
  -Cine dracu' e nenorocitul care a indraznit sa-ti faca asta?!scuipa Klaus cuvintele,vazandu-i rana de la gat.
  -Stefan,sopti ea,si in acelasi timp Stefan disparu.
  Privirea lui Klaus se opri asupra lui Damon,iar Laura spuse repede:
  -Damon nu mi-a facut nimic!
  -Si crezi ca daca n-as fi aparut nu ti-ar fi facut?o intreba Klaus pe fata,neluandu-si ochii de la Damon.
  -...Nu conteaza!Sa mergem.Te rog!
  Privirea lui Klaus se muta de la Damon,la Laura.
  -Fie!Haide.
  O lua in brate si pleca.
  Cum ajunse acasa,Klaus isi musca incheietura si o indrepta spre Laura.
  -Iami,sange,spuse ea apucandu-i mana.
  -Nebuno...
  -Ce?Sangele e destul de bunicel.
  -Hai taci si bea,ii ceru Klaus lipindu-i incheietura de gura ei.
  Laura ii dadu o palma peste brat,apoi lasa lichidul cald,ce-l bea,sa-i vindece rana.
  Dupa ce rana fu vindecata,Klaus isi retrase bratul si iesi din camera spunandu-i:
  -Schimbate,mergem la The Grill sa mananci ceva.
  -OK.
  Laura se ridica din pat si intra la dus.Apoi se imbraca cu un tricou albastru,o pereche de blugi scurti,iar in picioare isi lua o pereche de tenesi albastri.Parul si-l prinse intr-o coada,iar in cap isi puse o sapca.Dupa care cobori jos.
  -Sunt gata,il anunta pe Klaus,care lenevea pe canapea,cu-n pahar de sange in mana.
  -Bun,ii raspunse el,dand restul sangelui pe gat si sculandu-se de pe canapea.Sa mergem.
  Lua cheile de pe masuta si se indreptara spre masina.
  -Eu vreau sa merg cu skateboard-ul.
  -E drum lung,asa ca urca.
  -Bine,bine.
  Se urcara in masina si pornira spre The Grill.
  Cum ajunse,parca masina,iar Laura cobori prima.
  -Du-te si alege o masa,ii spuse Klaus inchizand portiera.
  Laura o lua la fuga spre intrare,iar Klaus o urma fara nici o graba.
  -Hei,uite-i pe Damon si Elena,il anunta Laura cand ajunse langa ea.
  -Si ce propui?
  -Sa stam cu ei?Te rog...!
  -Fie.
  -Iupy!striga Laura apucandu-l de mana si tragandu-l dupa ea pana la masa lui Damon si a Elenei.Buna Damon,buna Elena!
  -Ce mai vrei Klaus?il intreba Elena.
  -Sa ies la o vanatoare,ii raspunse el asezandu-se,dar se pare ca nu prea pot.Apropo,fiti politicosi si raspundetii fetei la salut.
  -Lasa Klaus,nu-i nici o problema,ii spuse Laura zambind si asezandu-se si ea.Nici macar nu ma cunosc.
  -Si nu crezi ca ar fi trebuit sa ramana asa?
  -Absolut deloc.
  Klaus se hotari sa renunte la a mai incerca s-o convinga pe Laura sa nu mai interactioneze cu ei,si chema un chelner.
   -Cu ce va pot servi?
   -Un whisky dublu si...Se uita spre Laura.
   -Un hamburger si un pahar de whisky sec.
   -Doar hamburgerul pentru fata.
   -Imediat domnule.
   -Nu-i corect!incepu Laura cand chelnerul pleca dupa comanda.
   -N-ai voie alcool.
   -Iar tu n-ar trebui sa bei,i-o intorse ea.
   -Laura,esti minora,eu nu.
   -Vreau whisky.
   -N-ai voie.
   -Vreau whisky!
   -Laura!
   -Vreau whisky!
   -Un whisky sec pentru domnisoara!striga Damon catre barmanita.
   -Mersi Damon!ii multumi Laura.
   -Chelnerul veni cu comanda,apoi aparu si barmanita.
   Laura lua paharul in mana,dar inainte sa-l duca la gura,Klaus il lua si-l varsa.
   -Am spus ca n-are voie alcool!spuse el privindu-l fix pe Damon.
   -Hai mai Klaus!Daca fata vrea...
   -Nu-i treaba ta!
   -Klaus,te rog,interveni Laura.Las-o balta.
   -Termina de mancat si hai sa mergem acasa.
   -Nu mai am pofta de mancare,sopti Laura.
   -Frate,cu ce-ai suparat-o pe scumpa mea Laura de nu mai are pofta de mancare?se auzi vocea lui Elijah din spate.
   -Elijah!exclama Laura sarind din scaun,direct in bratele lui.
   Elijah o stranse puternic in brate,apoi ii lasa un sarut usor pe buze.
   -Mi-a fost dor de tine,mititico!
   -Si mie de tine!
   -Nu era iubita ta?intreba Damon confuz.
   -Iubita mea?repeta Klaus incepand sa rada.Cred c-ai inteles gresit.
   -Aaaa...Deci e cu Elijah.
   -Nu,ii raspunse Elijah.Nu-i nici cu el,nici cu mine.
   -Atunci...?
   -Daca nu-i iubita ta si nici a lui Elijah,ce treaba are ea cu voi?intreba Elena.Si de ce Elijah a sarutat-o?      
   -Ce zici,le spunem?il intreba Klaus pe Elijah.
   -Da,raspunse Laura in locul lui.
   -Nu vorbeam cu tine,Laura.
   -Te rog?De dragul meu?
   -...OK.
   Laura se reaseza la locul ei,iar Elijah lua un scaun de la alta masa si se puse intre Klaus si Laura.
   -Totul a inceput acum zece ani,incepu Klaus.Am cunoscut o fata pe nume Daria.Era foarte frumoasa.Nu cred ca pot descrie in cuvinte ce-am simtit cand am vazut-o prima oara.Privirea lui Klaus deveni visatoare.Ne-am placut amandoi de la inceput.Apoi ne-am dat intalniri,si dupa vreo doua luni,mi-a spus ca are o fiica.Laura.Ii mangaie obrazul.Avea cinci ani pe-atunci.Era asa scumpa!
   -Si pe mine m-a cucerit de prima data,isi reamiti Elijah.
   -Dupa ce mi-a prezentat-o,m-am gandit c-ar trebui sa-i spun si eu despre mine,continua Klaus.La inceput imi era frica ca nu ma va mai iubii,dar m-am inselat.Nu-i pasa deloc ce eram.Nu-i pasa deloc ca omoram oameni,sau ca facusem ce facusem in trecut.Tot ce-a vrut a fost sa-i promit ca n-o voi parasi nicioada,si ca in cazul in care i se va intampla ceva,sa am grija de fiica ei.
   -Si ce s-a intamplat cu Daria?intreba Elena curioasa,fiind prinsa de poveste.La fel ca Damon.
   -Timp de trei ani,totul a mers bine.Ne iubeam.Totul era perfect.Ochii lui Klaus se intristara.Intr-o noapte n-a ajuns la timp acasa,asa c-am sunat la firma unde lucra.Mi-au zis ca plecase.Orele treceau,iar eu deveneam din ce in ce mai ingrijorat.Cand au venit ei.Doi politisti.Sa-mi spuna ca Daria suferise un accident de masina.Negam sa cred ca ce-au spus era real.Timp de cateva secunde fusesem in soc,apoi am plecat rapid spre masina,nepasandu-mi ca politisti ma vazusera.''O sa ma ocup mai tarziu de ei'',mi-am zis.Am urcat in masina si am plecat spre spital.Aveam de gand s-o transform,dar am ajuns prea tarziu.Murise deja.O lacrima se prelinse pe obrazul lui.
   -Imi pare rau,sopti Elena stergandu-si lacrimile ce-si facura aparitia pe obrajii ei.Imi pare foarte rau!
   -E-n regula,spuse Klaus.Ce-a fost a fost.In plus,am ramas cu pacostea asta pe cap,continua zambind spre Laura,care se ridica si se duse sa-l imbratiseze.
   -Te iubesc!
   -Si eu pe tine,scunpo!Intotdeauna!
   -Foarte trist,fu de acord si Damon.Dar totusi n-am inteles de ce Elijah a sarutat-o pe Laura...?
   -Asta e alta poveste,spuse Klaus incepand sa rada.Mai bine ti-o spune fratele meu.
   Laura isi sterse si ea lacrimile ce-i udara obrajii,si se aseza in poala lui Klaus.
   -Deci,incepu Elijah.Era ziua Laurei.Implinise 14 ani.Iar in loc sa fie bucuroara,ea nici macar nu voia sa iasa din camera ei,asa ca m-am gandist sa merg si sa vad care-i problema.A inceput sa planga si sa-mi spuna ca nici un baiat n-o baga in seama,si ca nimeni nu vrea sa fie cu ea.Si ca toate prietenele ei ii povesteau mereu despre primul lor sarut si ca ea avea deja 14 ani,si nu stia cum e sa fii sarutata.Asa ca fara sa ma gandesc la ce fac,am sarutat-o.
   -Ahh,primul meu sarut,suspina Laura visatoare.Nu-l voi uita niciodata.
   -Asa ca de atunci,continua el,de fiecare cand ne vedem,ne dam cate un mic sarut.E ca un fel de salut.Stiu ca-i cam ciudat,dar asa suntem noi doi.Mai ciudati.
   -Mi-e mi se pare chiar tare,chicoti Damon.
   -Si tu ce-ai facut cand ai aflat?il intreba Elena pe Klaus.
   Klaus rase.
   -Eram de-a dreptul innebunit.Voiam sa-l omor!
   -Aproape a facut-o!spuse Elijah razand.Si ma enervasem si eu pe el,fiindca credea c-am vrut sa profit de ea!Adica ce naiba'!Daca voiam sa ma culc cu cineva,nu gaseam eu o fata?
   -Asa e,fu de acord Klaus.Dar ce puteam sa cred cand am intrat in camera,si l-am gasit pe frate-meu peste ea,sarutand-o!?
   -Aici ai dreptate,afirma Elena.
   -Dar Laura s-a bagat intre noi,si ne-a oprit din a ne omori,termina Klaus.Apoi mi-a povestit ce s-a intamplat.
   Dupa ce mai povestira cate ceva,fiecare pleca spre casa lui.

                                           Va urma...