Capitolul 2:Beautiful lie

   Si uitati ca dupa o mie de ani,am venit si eu cu capitolul 2 din Speranta moare ultima.
                 Sper sa va placa!Lectura placuta!

            P.V. Larisa

 Timp de doua luni am tot incercat sa-mi gasesc o noua slujba,dar nimic.Era ca si cum cineva s-ar fi asigurat ca voi ramane fara serviciu!Nimic n-am gasit!Deci...nimeni nu voia sa ma angajeze!Cum poate fi posibil asa ceva?!
 Imi pregateam doua oua ochiuri,cand suna soneria.M-am dus sa vad cine este.
 -Larisa Summer?intreba un barbat.
 -Imi pare rau ca trebuie sa va spun asta,dar trebuie sa parasiti imediat aceasta casa.
 -Poftim?Dar de ce?!
 -Fiindca n-ati mai platit nimic de doua luni.Trebuie sa punem sechestru pe casa.
 -Domnule...va rog!Acum nu pot plati,m-ai lasati-mi putin timp.
 -Imi pare rau,dar nu se poate.
 Sunt terminata!
 -Bine.Asteptati numai sa-mi iau lucrurile.
 -Imi pare sincer rau!
 -Si mie imi pare rau de ce mi se intampla,dar tot nu ma ajuta cu nimic.
 Am urcat in dormitor,si am inceput sa-mi bag tot in valize.Imbracaminte,incaltari,lucruri personale...Totul!
 De ce mi se intampla mie asta!?Cu ce-am gresit eu.Doamne,incat sa merit asta?Cu ce?!
 Am inchis valizele,apoi m-am uitat pentru ultima data la camera mea...la casa mea...,apoi am plecat.Incotro?Nici eu nu stiu.
 Mergeam pe strada,cu cele doua valize trase dupa mine,cand o limuzina se opri in fata mea.
 Ce naiba?!
 Soferul cobori,si deschise portiera masinii.
 -Intrati!
 Stai!Tocmai mi-a spus mie ''Intrati''?Mie!??
 -Cred ca ma confundati.
 -Nu va confund,va rog sa intrati.Domnul Somerhalder doreste sa va vorbeasca.
 Cine naiba e domnul Somerhalder!?
 -Imi pare rau,dar nu cunosc pe nimeni cu numele acesta.
 -Mi-a spus ca s-ar putea sa nu vi-l amintiti dupa nume,asa ca mi-a zis sa va amitesc ca i-ati pus piper si otet in whisky.
 Piper si otet in whisky?Aaaa!Idiotul ala care a intrat la mine in casa neinvitat.Cineva trebuia sa-l invete o lectie,nu?Deci chiar e actor,ha?Si eu care credeam ca doar se da mare.
 -De ce ar vrea un mare actor,ca el,sa ma vada pe mine?
 -A auzit ce-ati patit.
 -Ce-am parit?
 -C-ati pierdut casa.
 -Aaaa...aia...
 -Da,si doreste sa va vada.
 Ma intreb de ce?
 Ce sa fac?Sa ma duc...?Sa nu ma duc...?Hai ca pana la urma ma duc.Ce-am de pierdut?Deja nu mai am nimic.
 Am urcat in limuzina si am asteptat sa fiu condusa la el.

                                                           ***

               P.V. Ian

 -Te servesc cu ceva?am intrebat-o pe Larisa,ridicandu-ma de pe canapea.
 -O cola ar fi minunat.
 -Revin imediat.
 M-am dus la bucatarie,si am pregatit doua pahare de cola,apoi m-am intors.
 Larisa statea picior peste picior,incercand sa para foarte sigura pe ea,dar adevarul era altul.O vedeam in ochii ei.Era speriata,precum o fetita mica care s-a pierdut,si nu mai gaseste drumul spre casa.
 I-am oferit bautura si m-am asezat pe canapea.
 -Despre ce vrei sa vorbesti cu mine?ma intreba dupa ce lua cateva guri din suc.
 -Despre ce ti s-a intamplat.
 -Nu inteleg...
 -Am aflat c-ai pierdut casa,si m-am gandit daca ai vrea sa ai grija de casa mea.Eu nu ma prea pricep.
 -Eu...
 -Desigur ca te voi plati.Iar pana strangi destui banii pentru a revenii pe picioare,poti sta aici.
 Se vedea cum o licarire de speranta aparu in ochii ei.
 -Da!Accept!Iti multumesc atat de mult!
 Am zambit multumit.
 A cazut in capcana.A facut exact ce voiam sa faca!
 In cele doua luni in care si-a cautat de munca,eu am avut mereu grija sa nu fie primita.Voiam sa ajunga pe drumuri,ca sa-mi pun planul in aplicare.Si uite-o aici,ajutandu-ma sa-i dau o lectie pentru faza cu whiski-ul.
 Am condus-o in camera ei,iar dupa ce s-a instalat,i-am aratat locuinta,si unde si cum trebuie sa fie fiecare lucru din casa.Apoi am plecat la filmari.

                P.V. Larisa

 Sunt atat de fericita!Ian mi-a oferit de lucru si m-a lasat sa stau la el,pana ma pun pe picioare.Cred ca m-am cam inselat in privinta lui.Nu-i asa enervant...si nici idiot.E chiar de treaba.Probabil in ziua aia era atat de terorizat de paparazzi,incat nici nu-i mai pasa ce face.
 Am facut un dus,si mi-am luat un maieu gri si o pereche de pantaloni scurti,tot gri,si m-am apucat de treaba.Am sters dat cu aspiratorul,am sters praful,geamurile,apoi m-am apucat sa fac ceva de mancare,cu ce-am gasit prin bucatarie.
 Cand Ian s-a intors de la filmari-sincer,nici nu stiu pentru ce filmeaza,dar o sa-l intreb mai tarziu-masa era aranjata si mancarea gata.Am facut niste friptura,si o salata.Iar la desert,am pregatit inghetata de vanilie si ciocolata.
 -Tu ai facut toate astea?ma intreba el uimit,privind prin casa,apoi la masa pregatita.
 -Da.
 -Felicitari!Te-ai descurcat foarte bine in prima ta zi de lucru.
 -Multumesc!
 -Nu era nevoie sa pregatesti si masa,de obicei eu mananc in oras.
 -Aaaa...n-am stiut.

 -Dar ma bucur c-ai facut-o.De mult timp n-am mai mancat ceva pregatit in casa.

 -Pofta buna,i-am spus vrand sa plec in bucatarie,dar el m-a oprit.

 -Unde te duci?

 -In bucatarie,nu vreau sa te deranjez.

 -Nu vorbi prosti!Mananci cu mine.Fara discutii!

 -Bine. 

 Mi-am adus si eu,apoi ne-am asezat impreuna la masa.