Ma inspir din teama si din iubirea nesfarsita,le astern pe hartie si le-mpletesc armonios,apoi le arunc in cascada vietii,fara sa-mi fie teama de regrete sau cuvinte de durere.
Inima nemiloasa
ochi de gheata
asculta-mi ruga:
iubeste neincetat
iubeste fara frica
iubeste pan-la final
Elena căzu pe podea cu ochii inotand în lacrimi.
Nu-i venea sa creadă ca Stefan făcuse asta!Sa sacrifice totul pentru al salva pe fratele lui!Stia ca făcuse bine,dar nu putea accepta ca el sa plece!Îl iubea prea mult!Chiar dacă acum recunoscu ceva ce nu vruse sa accepte pană acum,ca îl iubeste si pe Damon!Da!Ea,Elena Gilbert se îndrăgostise de ambii fraţi Salvatore,cum si ei,la randul lor,se îndrăgostise de ea!
Damon se duse rapid langa Elena si o cuprinse în braţele lui,incercand s-o linisteasca,spunandu-i ca totul va fi bine,dar adevărul era ca si lui îi era teamă pentru Stefan,pentru ce i s-ar putea intampla!Dar pe de-o parte era si fericit!Fericit fiindcă Elena recunoscuse în sfarsit ca simţea ceva si pentru el!
-Trebuie sa facem ceva!Orice!El nu poate pleca!Stefan nu poate pleca!
Elena avea mainile pa langa corp,aproape incapabilă sa si le mai mişte,la fel ca si restul corpului.Se simţea slăbită,ca si cum nu mai dormise de cateva saptamani.Pleoapele i se închideau uşor pană cand cazu intr-un somn linistit,trezindu-se dintr-o data întinsă pe iarba.Deschise ochii,si vazu ca se afla pe o campie,plină de flori si de ciripitul pasarelelor,iar langa ea stătea Stefan,care întinse o mană spre ea si îi mangaie obrazul,o sărută,cum numai el stia sa o facă si îi şopti la ureche cat de mult o iubeste.
După ce o adormi pe Elena,si linistind-o cu acel vis,Damon o duse în pat,unde se aşeza si el,tinand-o la pieptul lui.
. . .
Cand le vazu pe Anna si Vicki,Jeremy era pur si simplu îngrozit!La început crezu ca visează dar îşi dădu seama ca era real!Înainte sa spună sau sa facă ceva,fetele disparu!
Fugii spre camera lui si o suna imediat pe Bonnie.Trebuia sa vorbească cu cineva despre asta,iar ea era persoana potrivita.
-Alo!se auzi vocea lui Bonnie.
-Trebuie sa vi repede la mine!
-Ce s-a intamplat?Eşti bine?
-Da!Sunt bine,dar n-o sa-ti vină sa crezi ce mi s-a intamplat!
-Ce?!intraba Bonnie de-a dreptul speriată.
-Nu-ti pot spune la telefon!
-În 10 minute sunt la tine!
-Te aştept!
. . .
Chiar la ieşirea din Mystic Falls,Katherine fu oprita de Stefan.
-Stefan!Ce supriza!Ai reusit sa scapi de Klaus?
-Nu,spuse el pe un ton plictisit.
-Atunci cu ce te pot ajuta?spuse Katherine,brusc ingrijorata de aparitia lui.
-Sa-mi indeplinesc misiunea!
-Care anume?
-Sa te omor!spuse,si in urmatoarea clipa Katherine avea un tarus infipt în inima,si cu ultimele puteri,îl intreba:
-De ce?
-Fiindca asa mi-a ordonat el!
Înainte sa cada la pamant,moarta,spuse doar trei cuvinte.
-Damon e bine!
Noului Stefan nici nu-i mai pasa de soarta fratelui lui.
Buna fetelor,si dacă va intrebati ce este asta,nici eu nu stiu!
Ascultam muzica si ma gandeam la ce o sa se intample în sezonul 3 din TVD si mi-a venit ideea sa scriu asta.E ca o continuare...dar nu stiu ce o sa se mai intample si dacă o sa mai scriu.
Dar va asigur,ca dacă va place,voi continua!
Maria este o fata de 15 ani,cam sensibilă,retrasă si foarte visatoare.A suferit mult în viaţa!Părinţii divortati,mama bolnavă,iar uneori are senzaţia ca nu are nici rost sa mai trăiască.
Ea uita de probleme vizionand filme,ascultand muzica,citind sau scriind,chiar dacă nu este foarte buna la asta.Si-a facut si cateva prietene prin intermediul blogului ei,cu care vorbeşte pe mess si se înţelege foarte bine cu ele.
Ce-a mai mare dorintă a ei este sa-l intalneasca pe însăşi Damon Salvatore,deşi stie ca este doar un personaj,ea tot spera,fiindcă în viaţa,orice este posibil dacă vrea Dumnezeu.
Era ora şase seara si ea se întorcea de la şcoala.Trebuie sa treacă pe langa cimitir pentru a ajunge acasă.Ei niciodată nu-i fusese frica sa treacă pe-acolo.Încă îşi amintea de vremurile cand era mai mica si colinda de nebună prin cimitir,ziua si noaptea,dar acum avea un sentiment ciudat.Ca si cum ceva urma sa se intample,si nu stia ce sa facă.Se gandi sa meargă la prietena ei din copilărie si s-o roage sa meargă cu ea,dar a renunţat la idee si si-a continuat drumul gandindu-se la Damon.
Merse ea ce merse,si la un moment dat se auzi un zgomot din cimitir.
Pielea i se făcuse de găină si vru sa fugă,dar nu putea,fiindcă cainii unei vecine erau afara,si dacă te vedeau alergand,mai ales noaptea,riscai sa fii muşcat,si chiar nu vrea sa-si asume acest risc.Continua drumul,gandindu-se la orice,înafara de întunericul ce o înconjura si ceaţa care aparuse din senin,cand auzi un tipat de femeie.
Nu stia ce sa facă!Era îngheţată de frica!
Îi trecea prin minte s-o ia la goană spre casa,fără sa-i mai pese ca caini si sa se bage în pat,unde se simţea cel mai în siguranţa,dar nu putea s-o facă,ştiind ca cineva era în pericol.Dacă putea face ceva?Asa ca îşi lua inima în dinţi si intra în cimitir.
Incerca sa vadă ceva,dar din cauza cetii nu putea deloc.La un moment dat se izbi de cineva si căzu pe spate.
-La dracu!zise ea simţind durerea provocata în urma cazaturii.
Cand îşi ridica privirea spre persoana care îi stase în drum,rămase socata.
Nu!Nu poate fi adevărat!Visez!Asta nu poate fi posibil!îşi repeta ea în minte
În fata ei stătea însăşi Damon Salvatore,cu acelaşi zambet pe care ea îl adora atat de mult,dar în acest moment o cam speria,iar langa el era trupul unei femei,probabil moartă deja.
-Mai,mai,mai!Ce avem noi aici?zise el pe un ton amuzat.
Maria tacu,si-l privea fascinata si în acelaşi timp moartă de frica.
Damon vazand ca fata nu răspunde,continua:
-Nu ştii ca e periculos pentru o tanara domnişoară,ca tine,sa umble singurica prin cimitir,la ora asta?
-E-e-eu...a-a-a-am...auz-z-z-zi-i-it...cev-v-va...
Damon îşi dădu ochii peste cap si o vrajii.
-Nu-ti fie frica de mine!
Maria se relaxa si simţi cum teama dispare,ramanand doar fericirea.
El o ajuta sa se ridice,apoi o întreba:
-De ce ai venit aici?
-Am auzit un ţipat,si am crezut ca pot ajuta.
-Se pare ca te-ai înşelat.
-Da,dar nu regret ca am venit!
-De ce?
-Fiindcă te-am intalnit pe tine!
-Deci...fana mea...ce-ai zice sa te duci acasă si sa nu mai umbli noaptea singura!
-Ok!Dar...
-Dar?
-As vrea...
-Ce?
-Eu...
Maria nu stia cum sa-i zică ca îşi doreste sa-l sarute,de teamă de ce ar putea crede despre ea.
Damon îşi folosi puterea din nou.
-Spune!
-Vreau sa te sarut.
-Normal ca vrei!Doar sunt Damon Salvatore!
Ea nu zise nimic,doar îl privea.
-Doar unul mic!Nu vreau ca fratimiu sa zică ca m-am apucat de corupt minore!
-Vorbesti serios?!
-Ti se pare ca glumesc?
-Nu!
El se apropie incet de ea,pana ce distanta dintre gurile lor era doar de cativa mm,o privi în ochi,vazu cat e de dornica si o saruta.
Pentru el nu era nimic special,fiindca în viata lui de nemuritor sarutase o groaza de tinere,dar pentru Maria era cel mai minunat moment.Simtea,practic,cum pluteste de fericire.
Dupa un minut el se indeparta si disparu în intunericul noptii,lasand-o pe fata zambind si cu ochii sclipindu-i de bucurie.
Porni spre casa cu gandul la aceasta seara magica.
-Niciodata nu voi uita acele clipe!
Uneori cand crezi ca totul se poate intampla,dorintele chiar ti se pot indeplini
Si iata ca am revenit cu o mica poveste si in curand voi icepe sa lucrez si la capitole noi.
Si din nou imi cer mii de scuze pentru lipsa mea,dar am avut probleme cu netul si Slava Cerului s-au rezolvat mai repede decat ma asteptam.
Lectura placuta! Va pup.
Era 06:00 dimineaţa si eu nu mai aveam somn.Eram ingrajorata în legatură cu nunta.Dacă trebuie sa refuz?
M-am dat jos din pat,mi-am luat halatul verde,de mătase si am iesit din camera.Aveam nevoie de un sfat,si singura persoana cu care puteam vorbi era Aro.
L-am căutat în camera,în ''sala tronului'',dar nu dădeam de el deloc.Aveam de gand sa s-o las balta,cand l-am văzut pe Felix.Poate site el unde este.
-Felix!l-am strigat.
-Ce faci trează la ora asta,zise venind rapid langa mine.
-N-am somn!Ştii unde e Aro?
-Ultima oară l-am văzut în grădină.
-Mersi!
-N-ai pentru ce.Pa,pa.
-Pa.
Am plecat spre grădină si l-am găsit acolo.Stătea rezemat de un copac si părea pierdut în ganduri.
M-am apropiat si m-am asezat langa el.
-Deranjez?
-Bella!Nici nu te-am auzit!Normal ca nu!Cu ce te pot ajuta?
-Simţeam nevoia de a discuta cu cineva.
-Te ascult.
-Nu ştiu dacă procedez bine în legatură cu nunta!Chiar nu ştiu ce sa fac!E Edward....Pe care încă îl iubesc,si as fi în stare sa-l iert pentru tot ce mi-a făcut si sa mă întorc la el,dacă mii cere,dar în acelaşi timp simt ca trebuie sa-i arăt ca pot trai si fără el.Dar faza este ca nu vreau sa-l fac pe Ian sa sufere!Dacă ajunge sa mă placă,plus ca am început sa am si eu nişte sentimente pentru el!
-Pai...Inima ta ce-ti spune?
-Inima mea...Inima mea vrea sa nu mai sufere,si sa fie din nou iubită si protejata!
-Atunci nu trebuie sa pierzi aceasta santa!
-Dar mi-e frica!
-De ce?
-Sa nu sufar din nou!
-Uneori trebuie sa ne asumăm riscuri pentru a putea fii fericiţi!Uite-te la mine!Singur sunt si singur voi ramane!
-Dar nu eşti singur!
-Nu la asta mă refer.
-Dar la ce?
-Deşi sunt înconjurat de fraţii mei,prieteni...eu defapt mă simt foarte singur!Mi-as fi dorit sa am o familie,sa fiu alături de copilul meu cand se va căsători...
Timp de cateva minute nici unul nu mai zise nimic,fiecare fiind pierdut în ganduri.Doar adierea vantului si ciripitul pasarelelor se mai auzeau.
-Aro...?
-Da.
-Pot sa te rog ceva?
-Sigur!
-Ai vrea sa mă conduci la altar?
El îşi ridica privirea spre mine uimit.
-Chiar vrei?
-Da!i-am zis cu zambetul pe fata.
-Normal ca vreau!
Eram în camera mea,iar Alice,Jane si Rosalie mă pregăteau.
Eram atat de agitată,incat aveam senzaţia ca o sa lesin din clipa în clipa.
-Gata!zise Rosalie.Hai sa te vezi!
M-a dus în fata unei oglinzi mari si am rămas fără aer cand m-am văzut!Parcă nu eram eu!
Rochia albă,în stil prinţesă,fără bretele,mă făcea sa mă simt ca un pesonaj din filmele de epoca.Parul îl aveam prins intr-un coc simplu,iar voalul îmi cădea pe spate,pană la podea.
-Woow!!am reuşit sa zic intr-un final.
-Ştiam eu ca o sa-ti placă!zise Alice.
-Fetelor,trebuie sa ne imbracam si noi!zise Jane tragandu-le dupa ea pe amundoua.Il trimit imediat pe Aro.
-Ok!
Nu-mi vine sa cred ca mă casatoresc!Cum am ajuns aici?
Inspira,expira!Te rog Doamne,ajuta-mă sa nu lesin pe-acolo!
Ma plimbam de colo-colo prin camera si Aro nu mai venea.
Off!Nu mai vine odata!
Buchetul!Unde e buchetul?L-am uitat!Firar!
Am început sa-l caut,si am dat de el în baie.L-am luat si am continuat sa-l astept pe domnul Aro,care nu mai venea.
-Hei Bella!Esti gata?zise el intrand.
-In sfarsit!Ce ti-a luat atata?!
-Acum m-au anuntat!Nu-i vina mea!
-Bine,bine!
-Bella?
-Da
-Ce?Am uitat ceva?Nu arăt bine?
-Linisteste-te Bella!Axact asta vream sa-ti zic!Ca arati senzational!
-Multumesc!Si tu arati foarte bine!
Purta o camasa albă si cravata neagra,ca restul costumului.
-Mersi!Mergem?
I-am luat bratul si am pornit spre ''sala tronului'',fiindca acolo se tinea nunta.
Totul era decorat cu tot felul de flori artificiale,iar de la intrare pană la locul unde ne astepta preotul,era asternut un covor din petale de trandafiri rosii.
Cu cat inaintam mai mult,cu atat mai mult simteam ca mă sufoc,dar aceea senzatie mi-a disparut cand l-am văzut pe Ian asteptandu-mă,cu un zambet superb pe chip.Purta un costum negru,Carlo Pignatelli,care ii scotea în evidenta corpul bine lucrat.
Cand am ajuns langa el,mi-a luat mana,a sarutat-o si mi-a soptit la ureche cat de frumoasa sunt.I-am multumit,si chiar în momentul ala,am observat-o pe Tanya,venind spre Edward,pe care nici nu-l observasem,la bratul lui Eleazar.
Ea purta o rochie fără bretele,cu decolteu în v,iar în fata era scurta,pană deasupra genunchilor si lunga în spate.Parul îl avea prins tor în coc,ca mine,numai ca avea cateva suvite libere si nu purta voal.
Edward avea un costum alb,care îl făcea sa arate precum un inger.
Doamne!Bella,revina-ti!
Restul nuntii a decurs normal.Ne-am jurat iubire pană la moarte,ne-am sarutat,am petrecut,apoi a venit timpul sa plecam.
-Sa ai grija de tine,scumpa mea!zise Esme ibratisandu-mă.
-O sa am!
Am sarutat-o pe obraz,apoi mi-am luat la revedere si de la Carlisle.
-Casa de piatra!
-Multumesc!
Dupa ce mi-am luat rămas bun de la toti,eu si Ian am plecat spre aeroport,de unde vom lua avionul spre Grecia,unde ne vom petrece luna de miere.
Care dintre aceste seariale cu vampiri credeti ca este cel mai tare si ce loc credeti ca ar trebui sa ocupe fiecare?
1:The Vampire Diaries(2009)
Elena,una dintre cele mai populare eleve din liceul in care studieaza,a avut parte in urma cu 4 luni de o mare tragedie:parintii ei au murit intr-un accident de masina.Astfel,aceasta,impreuna cu fratele ei in varsta de 15 ani,trebuie sa faca parte imensei pierderi.Anul scolar tocmai a inceput.Elena,impreuna cu prietenele ei,este fascinata de prezenta unui nou elev,tanar,misterios si carismatic,pe nume Stefan.Cei doi tineri au inceput deja sa vorveasca si nici sa-si faca ochi dulci nu se feresc.Ceea ce nu stie Elena este ca Stefan este de fapt un vampir in varsta de 200 de ani.Chiar daca este vampir,Stefan incearca sa-si ascunda instinctele.Stefan are un frate,pe nume Damon care,fata de el,isi continua viata de vampir,ranind oameni si incercand chiar s-o ucida pe Elena.Acesta fiind punctul de pornire al unei rivalitati atroce intre cei doi frati.
2:Blood Ties(2006)
Blood Ties sre o drama fantastica cu elemente de thriller despre un detectiv privat din Toronto (Ontario,Canada) pe nume Victoria Nelson,o femeie inteligenta de peste 30 de ani,puternica si,mai ales,foarte incapatanata.Vicki a fost un detectiv criminalist excelent pana cand o boala genetica degenerativa a inceput sa ii rapeasca putin cate putin din vedere.Demisia din politie a adus cu ea si despartirea de Mike Celluci,chipesul si temperamentalul ei partener si iubit.
Cand,intr-o seara,Vicki este martora unei crime cel putin bizare,ea se trezeste tarata intr-o lume pe care inainte nici nu o banuia,o lume secreta,misterioasa in care vampirii,demonii,zombii si vrajitoarele exista nestiuti alaturi de oameni.Si mai ales,il cunoaste pe Henry Fitzroy,un vampir de aproape 500 de ani pe cat de atragator si fascinant pe atat de periculos care,pe deasupra mai e si fiul nelegitim al lui Henric al 18-lea.
Crimele cu tenta supranaturala si misterele pe care Vicki le rezolva cu ajutorul nastrusnicei ei asistente(Coreen Fennel,o adepta a curentului Goth,foarte neobisnuita,fiind mai curand vesela si plina de viata decat o fire deprimata)nu sunt deloc atat de complicate precum par prin comparatie cu viata ei privata in care nu se poate decide intre vampirul care i-a furat inima si politistul care ii este cel mai bun prieten.
3:True Blood(2008)
Vampirii s-au transformat peste noapte din monstri legendari in cetateni ca toti ceilalti,gratie unui om de stinta japonez care a inventat sangele sintetic.Desi oamenii nu mai fac parte din ''meniu'',ei au ramas totusi grijulii vizavi de ''iesirea din sicrie'' a vampirilor.Liderii religiosi si oficialitatile lumii au ales din ce tabara sa faca parte,dar in micul oras Bon Temps din Louisiana,decizia nu s-a luat inca.
Chelnerita Sookie Stackhouse,stie exact ce inseamna sa fii un strain.''Blestemata'' cu puterea de a asculta gandurile oamenilor,ea priveste cu bunavointa integrarea vampirilor-mai ales cand vine vorba de Bill Compton,un vampir atragator de 173 de ani care hoinareste prin lume.De-ndata ce Sookie va fi atrasa intr-o serie de mistere legate de Bill in Bon Temps,toleranta ei va fi pusa,insa,la incercare.
4:Buffy the Vampire Slayre(1997)
Dupa teribilele incercari prin care Buffy Summers este nevoita sa treaca in lungmetrajul cu acelasi nume,tanara se muta impreuna cu mama ei in oraselul Sunnydale.Curand,Buffy realizeaza ca uriasul Los Angeles a fost pentru ea floare la ureche.
5:Blade:The Series
Pe strazile din Detroit,pericolul creste cu fiecare zi.Membrii casei Chthon sunt pe cale sa obtina suprematia asupra omenirii,numai Blade ii poate opri.Jumatate om,jumatate vampir,el este singurul care poate infrnta raul.Singurii lui aliati sunt un fabricant de arme si o femeie obsedata de razbunare impotriva Casei Chthon.Totusi,Blade nu va lasa nimic sa stea in calea castigarii razboiului,pentru ca el este cel mai tare vanator de vampiri.
Astept pareri si sper ca nu v-am plictisit cu acest subiect!
Anna simţea cum puterea si furia trec prin ea,si începu sa strige către cer.
-Prin puterea celor patru elemente!Porţile Iadului deschideţi-va si inghitetil pe Lucifer!
Elementul apa:Zeita Marii,lină si uşoară precum valurile marii,se ridica din adancuri si se aşeza în dreapta Annei!
Elementul foc:Zeita Focului,fierbinte si distrugatoare precum focul,se coboră din ceruri,si se aşeza în stanga Annei.
Elementul pamant:Locul unde stăteau,se cutremura,si îşi făcu apariţia,Zeita Pamantului,puternica si rece precum pamantul,si se duse în fata Annei.
Elementul aer:Zeita Aerului,esenţa vieţii si uşoară ca vantul,se coboră din ceruri,si se duse în spatele Annei.
Elementul spirit:Sufletele tuturor celor ce-si doresc răzbunare,se ridicară din însuşi Iadul,si se aseară în jurul Annei si al zeitelor.
În jurul ei pluteau toate puterile din lume si cu ajutorul lor,Porţile Iadului se deschisera si începu sa-l tragă pe Diavol înauntru.
-Nuuu!Mi-o vei plăti intr-o zi Anna!
-Sa se inchida porţile!
Întunericul îl inghiţi de tot pe Lucifer,si porţile se inchisera,iar elementele se făcură disparute.
Anna se simţi slăbită si căzu pe nisipul,acum fierbinte,cu gandul la Damon.
După nouă luni.
P.V. Anna
Stăteam în camera mea si vorbeam cu Damian,fiul meu si al lui Damon,încă nenascut!
-Ce mai face puiul meu în dimineaţa asta?
Am simţit doua lovituri,si l-am luat ca pe un ''Bine''.
Mi-am mangaiat burtica si m-am gandit la cat de frumos ar fi fost dacă si iubitul meu ar fii cu noi,cand mi s-a rupt apa.
-Katherine!Lorelai!Mama!Cineva?!
-Ce s-a intamplat scumpo?zise tata panicat,intrand rapid în camera.
-Mi s-a rupt apa!
-Ce?
-Trebuie sa nasc!
Se uita în jur ca si cum nici nu stia ce caută!
-Cheile tata,cheile!Grabrste-te!
-Asa...cheile.Gata.Acum...
-Ajuta-mă sa ajung la maşina!
-Exact!
Mă lua în braţe si bagă viteza spre maşina.
-Mai uşor!
-Scuze scumpo!
Cum am ajuns la ea,a accelerat si a pornit spre spital.
Odată ajunsi,m-a luat doctora care mă îngrijea si tata începu sa-i telefoneze pe toti.
La spital era foarte mare agitatie!Interveni-se nişte probleme cu sarcina,si toţi erau ingrijorati pentru Anna.
Ea se forţa sa reziste pana la capat,desi se simţea foarte rau!Se gandi la Damon si la copilul lor,si reusi!Du-se sarcina pana la sfarsit!
În bratele ei statea un frumos baiat,cu ochi albastrii!
-Scumpul meu Damian,nu uita niciodata!Eu si tatal tau te iubim mult si mereu vom fii cu tine!
Aparatul începu sa arate linie dreapta,iar doctorii incercau s-o aduca inapoi.
Dar nu puteau,fiindca ea îşi gasise linistea!
Sufletul ei se inalta spre cer,alaturi de el,unde vor fii impreuna pentru totdeauna.
Lasase în urma lor doar suferinta si lacrimi,dar stiau ca intr-o zi îşi vor da seama ca locul lor era în Ceruri,printre ingeri,nu pe Pamant!
După 18 ani
Damian statea la mormantul parintilor lui,impreuna cu iubita lui,Annelis,si priveau stelele.
-Mama,tata!Mai tineti minte cand v-am spus ca m-am indragostit!Annelis,aici de fata,mi-a furat inima!
Ea ii lua mana intr-a lui,si îl privi cu iubire!
-Si el mi-a furat-o mie!
-Ne iubim,si stim ca va fii pentru todeauna,asa cum s-a intamplat cu dragostea voastra,si am vrea sa ne dati binecuvantarea!
Atunci,doua lumini stralucitoare si foarte frumoase,se coborara din cer,transformandu-se în Damon si Anna!
Damian si Annelis se tineau de mana si se uitau la ei,uimiti!
-Mama?Tata?
Anna inainta,alaturi de Damon,spre fiiul ei,privindu-l cu toata dragostea ei de mama.
-Da scumpule,noi suntem!Am venit sa va dam binecuvantarea!
-Dar cum...?..Ramane-ti?!
-Nu,dragul meu fiiu,nu putem ramane!zise Damon.
-De ce?
-Stii deja!
-Dar...
-Ssss!zise Anna.Apropiati-va!
Copiii se apropiara,iar ei le dadu-se binecuvantarea,îşi luara la revedere,si se transforma din nou în lumini,inaltandu-se spre cer!
Damian lasa o lacrima sa-i cada,apoi inchise ochii si se gandi la ce ii spuse mama lui inainte sa moara.Chiar dacă abia se nascuse,el îşi amintea perfect!
''Scumpul meu Damian,nu uita niciodata!Eu si tatal tau te iubim mult si mereu vom fii cu tine!''
Zambi,apoi pleca cu iubita lui spre casa!
Desi pe Pamant nu au putut fii complet fericiti,mereu intervenind ceva intre iubirea lor,în Ceruri si-au gasit linistea si pacea.
Sfarsit!
As vrea sa le multumes tuturot carora m-au suntinut,si mi-au dat sfaturi!
Si cel mai mult ii multumes lui Vampire-girl,fiindca fara ea aceasta poveste nu ar fi ajuns niciodata la sfarsit!
Va multumes din toata inima!
Alergam pe holurile castelului,gandindu-mă la o metoda de al readuce pe vechiul Damon!
Cand am ajuns în camera în care mă aduse sa mă aranjeze,i-am găsit pe el si Serafina împreuna.
Trebuia s-o fac sa plece,dar cum...?Brusc m-a izbit o idee!
-Serafina,a zis Lucifer sa te duci imediat la el!
-S-a intamplat ceva?zise ea impacientata.
-Nu ştiu.A zis doar sa te anunţ.
-Hai ca mă duc sa vad ce vrea.Nu lipsesc mult,dragule.
-Te aştept.
Îi zambi,apoi pleca,lasandu-mă singura cu el.
Bun...Am rămas singuri.Acum ce fac..? Gandeste Anna,gandeste!
Damon îşi puse un pahar de whiskey,si îmi oferii si mie unul.
-Nu,mersi.
-Hai,doar unul!
-Nu!
-De dragul meu?
Mă privea cu nişte ochisori cărora nu le puteai refuza nimic.
-Bine!
Am luat paharul si l-am trantit pe gat.
-Asta-i fata mea!
Am scăpat paharul,care s-a spart în mii de bucatele,si m-am uitat la el uimită!
-Damon?!
M-a privit preţ de cateva secunde,în care care era el!Acelaşi Damon de care m-am îndrăgostit!Aceiaşi ochi patrunzatori,plini de iubire!
Pentru puţin timp am crezut ca l-am recuperat,dar apoi îşi schimba privirea,cu una plină de ura,si începu sa radă.
-Doar mă distram puţin,papusa!
Cum am putut sa cred ca e el!Cum?
În următoarea clipa am simţit o lovitură puternica la cap,apoi mi-am pierdut cunoştinţa.
P.V. Damon
Am izbit-o cu capul de perete,apoi am lăsat-o inconstieta pe podea,si în acelaşi moment,Lucifer intra în camera.
-E totul în regula?l-am întrebat.
-Da,totul e bine.Ce s-a intamplat aici?
-M-am distrat si eu puţin!
-Damon,Damon!
-O duc înapoi în celulă?
-Nu,ti-o las ţie pană maine seara.
Eram de-a dreptul uimit!
-Chiar?
-Da Damon,poţi face tot ce doreşti cu ea,numai sa n-o omori!
-Staţi linistit,Stapane,voi avea mare grija de ea,dar înainte,as vrea sa va rog ceva.
-Spune.
-Crede-ti ca as putea s-o iau din castel si s-o duc undeva unde am putea fi singuri?
-Ce ganduri murdare ai Damon!Normal ca poţi!
-Perfect!am zambit satisfacut.
-Hai ca plec,distracţie plăcută!
-Ce-o sa mă mai distrez!
După ce a plecat,am luat-o pe Anna de jos,si am pus-o pe umăr.Mi-am luat mobilul,cheile de la maşina,si am plecat.
Cum am ajuns la maşina,am accelerat cu toata viteza.
Cu cat mă îndepărtam de castel,cu atat mă simţeam mai bine.
În tot acest timp în care a trebuit sa mă prefac ca sunt rău,simţeam ca mor cu fiecare clipa în care o făceam pe Anna sa sufere!Începusem sa mă urăsc pe mine însumi!
Cand s-a întors de la ''intalnirea'' cu Lucifer,si am rămas singuri,mai aveam puţin si mă dădeam de gol.Tanjeam atat de mult după buzele ei dulci,după saruturle ei pasionale,după caldura corpului ei langa al meu,si cel mai mult,de zambetul ei!
Daca Lucifer ar fii aflat ca m-am prefacut mereu,as fii intrat intr-un mare bucluc!
Cum am vazut-o pe Serafina,i-am citit gandurile,si i-am descoperit planul.
I-am cerut lui Lorelai,în gand,sa plece,fiindca îmi venise o idee,asa ca în momentul în care m-a sarutat,si sarpele a vrut sa intre în mine,Lorelai a facut o vraja prin care l-a distrus,dar fara sa-si dea seama Lucifer.
Ce pot sa zic...Desteapta fata!
Eu si Lor am pus la cale un plan,pentru a o tine pe Anna în viata.Ea ii va lua locul în seara sacrificiulu,de aceea si trebuia s-o scot de acolo,si cand Lucifer va vrea s-o ucida,ea va disparea,si pană îşi va da seama ca nu era Anna si va porni în cautarea ei,momentul sacrificiului va trece.
Planul perfect!
Am luat-o pe Anna si am intrat în hotelul unde statea ascunsa Lor,urcand la etajul patru.
Am ciocanit de doua ori în usa,si ea mi-a deschis.
-Damon!
-Dar cine credeai ca e?Bau bau,am zis amuzat,asezand-o pe iubita mea în pat.
-Ha,ha!Ce gluma buna!
Mi-am tras un scaun langa pat,si i-am zambit.
Ea si-a dat ochii peste cap,apoi a zis:
-Cum se simte?
-Tu cum crezi?
-Rau,normal!Te servesc cu ceva?
-Niste sange ar fi bun.
-Scrie cumva pe mine spital?
-Nu mai vreau nimic,lasa!
Incepu sa caute ceva prin cartile ei vechi,iar eu ii satutam buzele iubitei mele.
-Cu Anna ce facem?
-Mă gandeam sa-i spunem.
-Damon,nu va fii de acord!
-Da,ai dreptate.
-Atunci?
-Nu-i spunem nimic.O lasam sa creada ca a scapat,si ca eu mi-am revenit.
-Si cand va trebuii sa plecam?
-Gasesc eu ceva!
-Bine.
-Auu!Capul meu!zise Anna uitandu-se buimaca prin camera.Damon?Lorelai?Visez?
I-am luat fata în maini,si am inceput sa-i sarut ochisorii,obrajii,fruntea,si la sfarsit,buzele.
De cand nu le mai gustasem dulceata!
Ea îşi duse o mainile după gatul meu,iar eu am tras-o si mai aproape de mine.
-Luati-va o camera!
Ne-am indepartat,apoi Anna a sarit din pat sa-si imbratiseze prietena.
-Cat de mult mi-ai lipsit!reusi sa zica ea printre lacrimi.
-Si tu mie,acum nu mai plange!Sunt aici!
-E atat de frumos,incat am impresia ca totul este doar un vis frumos.
-Nu visezi deloc,Anna!
Mă uitam la ele,si mă simţeam fericit!Decand n-o mai vazusem atat de fericita,plină de viata!
E adevarat ca trecuse doar cateva zile,dar paruse o eterinitate!
-Damon,vreau sa mergem pe plajă!
-Iubito,dar e abia 04:00 dimineaţa!
-Nu-mi pasa!Vreau sa ne plimbam si sa vedem răsăritul împreuna!
-Bine,dragostea mea,mergem!Dar mai întai schimbate.
-Uitasem!
-Vin-o cu mine!Vin-o cu mine!începu Lorelai.
-Unde?am întrebat eu si Anna deodată.
-Sa te pregatesc pentru ieşire!
-Aaaa!Crede-am ca vrei sa mi-o furi!
-De parcă m-ai lasa!
-Asa e!
-Lor,mergem sau nu mai mergem?
-Hai!
După ce am rămas singur,am inceput sa caut ceva de băut!
Nu tu sange,nu tu whiskey,nu tu bere,nu tu nimic!
M-am întins în pat,si am încercat sa dorm,dar nici somnul nu mă lua!Frate!
Pană la urma am deschis televizorul,si am dat pe un film.
După vreo 35 de minute,iesira.
Anna purta o rochie bleu,lungă,si în picioare o pereche de slapi.
-Distracţie plăcută!
-Mulţumim!am zis noi,apoi am pornit spre plajă.
Cum am ajuns,Anna mi-a dat drumul la mană si a inceput sa alerge.
-Mă simt liberă!
-Fugi zeita mea,ca vine iubitul tău si te prinde!
-Prinde-mă dacă poţi!
Am inceput sa alerg si eu după ea!
Ne balaceam,ne puneam piedici,ne mai sarutam...
Stăteam îmbrăţişaţi,si priveam răsăritul.
-E atat de frumos!zise iubita mea,absorbita de frumuseţea lui.
-Da,este,dar nu mai frumos ca tine!
I-am dat parul intr-o parte,si am inceput sa las mici săruturi pe gatul ei cald.
-Te iubesc!
-Si eu,iubito!Mult de tot!
Cand s-a întors cu fata spre mine,a fost luată pe sus si aruncată în nisip,departe de mine.
-Anna!
Am vrut sa mă duc după ea,dar Lucifer apăru în fata mea!
-Chiar credeai ca vei scapa asa de uşor?!
-Stapane?
-Scuteşte-mă,Damon!Ştiu totul!
Cum adică ştie totul?Nu,e imposibil!
-Nu te mai chinui sa-ti dai seama cum am aflat,fiindca îţi voi spune eu!Vezi tu,Damon...Eu am ştiut tot timpul ca tu minţi,dar am vrut sa vad cat rezisti s-o vezi pe Anna în halul ăla,si se pare ca nu prea mult!
-Acum ce ai de gand sa faci?
-Sa te fac sa regreti pentru încercarea ta prostească!
Vrea sa se indrepte spre Anna,dar eu l-am oprit,iar el imi infipse un tarusi in inima.
-Adio eroule!
P.V. Anna
Damon căzu jos,cu privirea spre mine!I se citea în ochi durerea pe care o simţea,dar cu un ultim efort,îmi spuse ca mă iubeşte,si ochii i se închise.
-Nuuuuuuuuuu!Damon!Nuuuuu!Te rog!
Am alergat la el si i-am luat capul în poala.Lacrimile mele se transformase în sange,iar inima o simţeam ruptă,sfasiata!
Tot corpul mă durea,iar ochii mă usturau de la atata plans.Stăteam aici,închisă si legată,de cine ştie cat timp.Tot ce puteam vedea era întuneric,iar în jur plutea miros de putrezeala.
Se auzi usa încăperi în care eram ţinută,deschizandu-se,apoi nişte pasi apropiandu-se de mine.Mi-am simţit mainile eliberate,iar cand eram gata sa mă prabusesc,fiindcă nici pe propriile picioare nu mă mai puteam tine,doua braţe m-au prins.Am vrut sa vad chipul acelei persoane,dar întunericul nu mă lăsa.
M-am lăsat condusă de necunoscut spre ieşire,apoi printr-un hol care părea sa nu se mai termine.Pană la urma,am dat si de lumina,iar ochii mi s-au închis instantaneu,nefiind obişnuită,după ce am stat un timp fără ea.
Cele doua braţe m-au dus pană intr-o camera,si m-au aşezat pe un pat,iar cand a vorbit,i-am recunoscut imediat vocea.
-Am adus-o.
-Multumesc,dragule!
Paşii Serafinei se auzeau ducandu-se spre el,dar eu refuzam sa-mi deschid ochii,si sa vad ceva ce m-ar fi rănit si mai mult decat eram.
-Du-te si anunţă-l ca o sa fie gata în maxim 20 de minute.
Se auzi usa deschizandu-se si inchizandu-se,apoi doua maini reci îmi dădeau parul din ochi.
-Deschide ochii,Anna,a venit timpul!
Acele cuvinte m-au făcut sa realizez ca nu mai aveam mult de trăit.
I-am deschis încet,iar în fata mea stătea Serafina zambindu-mi.
-Bun!Acum trebuie sa te pregatesc!
Se duse spre un dulap,de unde scoase o rochie,si se întoarse cu fata la mine.
-Spune-mi si tu!Nu e superbă?!
Între-adevăr,era o rochie minunată!Albă,lungă pană în pamant.Genul de rochie purtată de o prinţesă.
Mi-o inmana zicandu-mi:
-Imbrac-o!
Ce?Eu?De ce?Trebuia sa fie o greşeală!
-Doamne,ce neatenta sunt!
La ce se referea?
-Vino!Trebuie sa faci o baie înainte!
M-a ajutat sa mă ridic,si m-a dus în baie,iar după ce mi-a dat hainele jos,m-a băgat în cadă,începand sa-mi spele parul cu tot felul de sampoane si geluri frumos mirositoare.
Aveam impresia ca totul este doar în capul meu!
Comportamentul Serafinei era complet diferit!Ce se intamplase cu ea?
Vream s-o întreb,dar nu-mi găseam curajul.
După baie,m-a îmbrăcat în rochie,iar în picioare mi-a pus o pereche de pantofi albi,cu toc înalt.
Parul mi l-a ondulat,si l-a accesorizat cu o curonita din perle.
După ce a terminat,mi-a cerut s-o urmez.
Am urmat-o pe holurile lungi si scările castelului,fiindcă asta părea sa fie,după decoraţiuni si tot felul de lucruri aflate pe acolo.
S-a oprit cand am pătruns intr-o camera imensă,scoasă parcă din basme!În mijlocul ei era aşezată o masa de vreo 20 de persoane,iar în capat era un bărbat îmbrăcat în alb,care în următoarele clipe era în fata mea.
Avea în jur de 25 de ani,ochii verzi,parul castaniu,si arăta destul de bine.
-Serafina,te poţi retrage.
Ea se scuză,apoi pleca,lasandu-mă singura cu acest bărbat.
Îmi zambi,si spuse:
-Mă bucur sa te cunosc insfarsit,Anna!
Inceracam sa procesez vorbele lui,dar nu-mi dădeam seama cine ar putea fi,apoi realitatea m-a izbit!
-Lucifer!
-Credeam ca ai uitat de mine!Sa luăm loc.
Se duse în capul mesei,unde îl văzusem prima data,iar eu m-am asezat în celălalt capat.
-Da-mi voie sa-ti spun ca arati foarte bine!Ca o adevărată regina a întunericului!
Nu ştiam ce sa zic!El vrea sa mă omoare,si se aştepta sa mă port ca si cum totul ar fi perfect normal!?
-Probabil ai vrea sa stii ce s-a intamplat cu dragul tau iubit,nu?
Sincer,nici nu imi trecuse prin cap sa-l întreb asta,fiindcă credeam ca Damon m-a mintit de la bun inceput,dar daca tot a adus vorba....Poate pana la urma,Damon al meu nu era vinovat cu nimic,si iubea cu adevarat!
-Da!
-Mă gandeam eu...Vezi tu,eu am creeat un sarpe,caruia i-am dat numele,DarkSoul.El poate intra în orice fiinta,si ii ''inchide'',sa spunem,intr-un colt indepartat,toata bunatatea,lasand rautatea si furia sa-l controleze.Si asa,din bunul tau Damon,a devenit slijitorul meu perfect!
M-am simtit oribil cand mi-am adus aminte cate lucruri groaznice am putut crede despre el.
Cateva lacrimi si-au facut aparitia pe obrajii mei.
-Dar cum?
-E simplu!Ia gandeste-te tu,foarte bine.Ce s-a intamplat înainte sa se schimbe?
-L-a sarutat!Serafina l-a sarutat!
-Bravo,zise incepand sa aplaude,foarte bine!
-Asta inseamna ca sarpele a fost în Serafina!?
-Mă uimesti!
Eram fericita!Damon mă iubea!Intodeauna m-a iubit!
Puteam sa mor impacata!
M-am ridicat de pe scaun si m-am dus la Lucifer.
-Sunt gata!
-Pentru ce?
-Pentru sacrificiu.
-Pentru asta credeai ca te-am chemat?
-Atunci...?
-Am vrut sa iau cina cu tine.Sacrificiul e maine seara.
-De ce?
-Am vrut sa-mi cunosc mai bine viitoarea sotie.
M-am uitat la el uimita!Glumea,nu?
-Ce?!
-Am uitat sa-ti spun.După ce te sacrific,te aduc la viata ca regina a mea.
-Minti!Legenda nu spune nimic de genul asta!
-Da,e adevarat.În legenda nu se specifica asta,dar nu inseamna ca nu o pot face.
Am inceput sa alerg cu lacrimi în ochi.
Nu se putea intampla asta!Era imposibil!
-Poti fugii cat vrei,dar tot a mea vei fii!
Vorbele lui erau precum niste pumnale infipte în inima mea!
Trebuia sa plec de aici,trebuia sa fac ceva!
Gandul mi-a fugit la Damon,si m-am hotarat sa-l caut si sa-l fac sa-si revina.
