The King of New Orleans-Capitolul 1~New Faces

   ''-N-ai voie sa parasesti aceasta incapere,nu uita.Este pentru binele tau,Davina.''

    Vorbele lui Marcel ii rasunau intr-una in minte,enervand-o.Stia ca-i voia doar binele,insa nu se putea abtine sa nu-si iasa din minti.Se saturase de incaperea asta.Se saturase sa fie prizionera intre patru pereti idioti.Si-n plus,era o vrajitoare puternica.De ce sa se ascunda de-un varcolac nenorocit?

     Era la o prietena cand Victor Gregori ii ucise parintii,iar Marcel fusese de fata.Venise dupa ea,zicandu-i ca trebuie sa se ascunda.Victor Gregori venea dupa ea.Venea s-o ucida,asa cum facuse si cu parintii ei.Si de atuncea statea cu el,si facea ce-i zicea el.Avea incredere in el.

     Era atenta cand vreo vrajitoare facea magie,deoarece ii spuse ca una dintre ele era posibil sa stie unde se ascunde varcolacul,asa ca de fiecare data cand faceau vreo magie,ea simtea,si-i zicea lui Marcel.Iar el se ducea s-o verifice.Insa pana acum n-o gasise pe cea care trebuie.

      Marcel ii spunea intotdeauna ca de una singura n-ar reusi niciodata sa-l infranga pe varcolac,si de aceea trebuia sa stea ascunsa,in timp ce el isi construia o armata de vampiri.Dar totusi,uneori ii venea sa plece,si sa-l caute de una singura.Voia sa-l faca sa plateasca pentru ce le-a facut parintilor ei.Voia sa nu mai traiasca in frica,cu gandul ca acel criminal umbla in libertate,terorizand oameni nevinovati.

       Se aseza pe marginea patului,oftand.    

       Ce mai mod de-ati petrece ziua de nastere.Inchisa intr-un pod de una singura.

       -Hei,ce faci?auzi o voce de la fereastra.

       Davina se ridica,speriata.

       -Cine esti?il intreba pe tanarul zambaret.

       -Kol.Marcel m-a trimis sa te scot la o plimbare.

       -Marcel n-ar face niciodata asta.

       Kol rase,clatinand din cap.

       -Astazi e ziua ta,si d-aia o face.Haide!

       -Chiar te-a trimis?zambi Davina.

       -Sigur ca da,scumpete.

       Nu mai fu nevoie de niciun cuvant in plus.Davina cazu in capcana lui Kol Mikaelson,acceptand sa paraseasca incaperea in care fusese captiva pentru atata timp.In sfarsit putea sa cutreiere strazile New Orleans-ului din nou.
  

    
      Caroline si Katherine intrara intr-un restaurat,deoarece stomacul fostei vampirite facea zgomot,neasteptandu-se deloc sa dea peste Hayley si Elijah.

      -Usor,Katherine,sopti blonda.

      -Elijah!exclama ea,afisand un zambet fals.

      -Katerina,ce te aduce in New Orleans?o intreba,ridicandu-se.Ziua buna,Caroline!

      -Buna,Elijah.

      -Comandam odata,sau ce?vru sa stie Hayley.

      -Imediat,ii zambi Elijah.

       -Sa mergem!facu Katherine,apucand-o de brat pe blonda si tragand-o spre iesirea din restaurant.
      
       -Kat,dar nici n-ai mancat.

       -Nu imi mai e foame.

       -Stomacul tau zice altceva.

       -Am zis ca mi-a trecut foamea,okey?!tipa,nervoasa,in timp ce-i dadea drumul.Ajunsera afara,si Katherine nici ca mai avea de gand sa intre.La cati nervi avea,era in stare s-o paruiasca pe nenorocita aia chiar acolo.Si-n plus,nu prea voia ca Elijah sa-si dea seama ca acum era doar un simplu om.O facea sa se simta vulnerabila.Iar Katherine Pierce nu era niciodata vulnerabila.

       -Hai in alta parte,propuse Caroline,fix in momentul in care Originalul iesii pe usa restaurantului.

       -Katerina,de ce-ai plecat asa?

       Bruneta isi dadu ochii peste cap,simtind un impuls de-al palmui,insa se abtinu.

       -Sa mergem,Caroline,zise,facand deja pasi.

       -De ce ma ignori?Elijah o prinse de brat,oprind-o.Si ramanand uimit cand ii simti pielea calda sub atingerea lui.Esti om!

       -Sunt om,si ce?Facu o pauza,nedezlipindu-si privirea dintr-a lui.Mai bine te-ai intoarce la Hayley.Pun pariu ca se intreaba unde ai disparut.Isi elibera bratul,apoi pleca,lasandu-l pe vampirul cu ochi verzi mut de uimire.

 
       Klaus era plecat, - cel mai probabil printr-un bar,cu Marcel, - in timp ce Rebekah nu prea stia ce sa faca cu Matt.Era tentata sa-l sune,insa nu indraznea.Acum era in New Orleans,iar el tot in Mystic Falls.Cel putin acolo va fi pana cand va merge la facultate.N-avea nicio seanta cu el.

      Se ridica de pe canapea,avand de gand sa iasa la o plimbare,cand o voce foarte cunoscuta o facu sa ramana pe loc.

      -Surioara!canta glasul,in timp ce buzele le avea intinse intr-un zambet imens.

      -Henrik?

      Henrik alerga spre ea,imbratisand-o,in timp ce o alta silueta isi facu aparitia,taindu-i Rebekhai respiratia.E imposibil,gandi ea,dar barbatul din fata ei era la fel de real,precum bratele mici ale fretelui ei care-o imbratisau.

       -Mikael...!

       
       Sophie era singura,cand o ceata densa incepu sa-si faca aparitia.

        -Oricine ai fi,te sfatuiesc sa stai departe,zise,plimbandu-si privirea in jurul ei.

        Ceata incepu sa dispara,lasand strada intr-o liniste sinistra.Sophie grabi pasul,intrand in cimitir,unde se intalnea cu restul vrajitoarelor,si cu Klaus Mikaelson,iar odata ce le vazu,se simti in siguranta.Insa sentimentul nu dura pentru mult timp,deoarece o silueta masculina isi facu aparitia,decapitand capul a trei dintre ele,c-o maceta.Strainul se misca rapid,nedandu-le ocazia de-asi folosi vrajitoriile pe el.La ucise pe toate,lasand-o ultima pe Sophie,a carui inima i-o scoase,indesandu-i-o apoi pe gat.

          Isi facu simtita prezenta si Niklaus,privind confuz vrajitoarele macelarite.

          -Iti place cum am decorat?

          Varco-vampirul se intoarse spre silueta din spatele lui,crezand pentru o secunda ca viseaza.

         -Ce-i Niklaus,ti-a papat pisica limba?Ridica o spranceana,zambind in coltul gurii.

         -David!Klaus il trase intr-o imbratisare,razand usor.Credeam c-ai dat ortu' pana acu'.

         -Nu stii ce se zice,Niklaus?Iarba rea nu piere niciodata.Eram in L.A. cand am auzit ca marele lup rau primeste ordine de la o amarata de vrajitoare.De neconceput.

         -Vremurile disperate,cer masuri disperate.

         -Dupa cum vezi,vremuri nu mai sunt atat de disperate.Zambi,scotandu-si o tigara,si aprizandu-si-o.Acum poti sa-ti recuperezi orasul in stilul Mikaelson.Si ca tot veni vorba de Mikaelsoni,am auzit ca unu e pe drum.

         -Da' repede mai circula vestile astea.

         -Orice intamplare care implica un Mikaelson,se raspandeste ca fulgerul.Nu uita asta.


    
 

The King of New Orleans-Personaje

       Niklaus 
   Mikaelson









  

      







                      Elijah
                   Mikaelson

  






                                                                    

 

 

Rebekah

Mikaelson

Kol

Mikaelson

Henrik

Mikaelson

David

Irogreg

          

      

                Mikael

              Mikaelson

        




















   Davina

  

             






Marcel

   












Victor

Gregori









 Katherine Pierce









        





       Caroline
          Forbes














           Hayley








    Esther
Mikaelson
















        Bonnie
        Bennett



  

   Cam astea sunt personajele.Capitolul 1 este aproape gata,asa ca-l voi posta cel mai tarziu,diseara.

La multi ani,Ben Barnes!

                 

    Astazi,20.08.2013,Ben Barnes implineste 32 de ani,asa ca-i uram si noi un La multi ani! calduros.Si de asemenea,sa aiba parte de-o zi frumoasa,alaturi de prieteni si familie.Multe bucuri,si cat mai mult succest in cariera.


                                   La multi ani Ben!

The King of New Orleans-Prolog

   


    -Chiar crezi c-o sa-ti recuperezi orasul inapoi,fratioare?

    -Cu siguranta,Rebekah.Cu siguranta.

    -Si Hayley?

    -Dupa cum i-am zis si lui Elijah.Orice rege are nevoie de-un mostenitor.

    -Eu vorbeam de Hayley,nu de copil.   

    Klaus ramase nemiscat pret de cateva secunde,cu privirea in noua pictura la care lucra.

    -Inca nu stiu.

    -O iei de nevasta?

    -Foarte amuzant,Rebekah.

    -Nu e o gluma.N-ai zis ca orice rege are nevoie de-un mostenitor?Si daca are nevoie de-un mostenitor,are nevoie si de-o regina.Si cum Hayley iti poarta copilul...

    -Singura care imi va fi vreodata regina este Caroline,si cu asta am incheiat.Lasa pensula jos,se sterse pe maini,si parasi incaperea.

   

    -Sigur esti bine?o intreba Caroline pentru a mia oara pe bruneta,in timp ce parca masina in fata unui hotel.Nu prea pari.

    -Am zis ca's bine,okey?!Katherine iesii din masina,nervoasa.Capul ii exploda,iar gatul o ustura ingrozitor.Umanitatea era oribila,da' raceala era si mai oribila.

    Oare cum naiba a ajuns ea in halul asta?Katherine Pierce umana!Era de neconceput.Si oare a cui vina era?Normal,e scumpei,si nevinovatei Elena.Si cum asta nu era de ajuns,mai si aflase ca Elijah saliveaza dupa curva de Hayley,care - supriza - e insarcinata cu marele Klaus Mikaelson.Motiv pentru care era si Caroline cu ea.De vreme ce ea era doar un simplu om - nu pentru mult timp - avea nevoie de cineva de partea ei.Si cine altcineva decat Caroline Forbes,blonda care in secret e topita dupa Klaus,dar care nu vrea sa recunoasca,deoarece ii e prea frica.Ce prostanaca.

    -Ma duc sa cumpar o camera,tu aduci bagajele.

    -''Te rog,Caroline,sa aduci si tu bagajele,in timp ce eu cumpar o camera''.Chiar atat de greu e?

    -Te rog,Caroline.Sa taci naiba din gura si sa aduci bagajele alea nenorocite,ca mai apoi s-o gasim pe curva aia idiotata,si sa-i dai o mama de bataie,pana o bagi in mormant.

    -Avem de lucru noi doua,Printesa,chicoti blonda,scotand bagajele din portbagaj,insa Katherine n-o mai auzi,deoarece deja plecase.



    -Poti sa incetezi?Bonnie Bennett era satula pana peste cap de Kol.Se plimba ca un leu in cusca,ranjind intr-una.Ce putea sa fie atat de interesant,incat sa se gandeasca la asta de vreo trei ore jumate.Era nebun.Complet nebun.

    -Stiu cum sa ne intoarcem,zise Originalul cu ochi caprui,facand-o pe vrajitoare sa tresare.

    -Poftim?

    -Stiu cum sa ne intoarcem,Bonnie.Stiu cine ne poate aduce inapoi.

    -Nimeni nu poate,Kol.Termina odara.

    -Nu vrei sa-l revezi pe dragul de Jeremy Gilbert?

    Bonnie isi lasa privirea in jos,iar Kol zambi.

    -Mortii vorbesc,si se pare ca exista o vrajitoare care are expresia.E in New Orleans.Pun pariu ca de ea vorbea nesuferitu' ala de Marcel.

    -Inca iti spionezi fratii?

    -Sunt mort.Nu ma vad.

    -Chiar si daca ar putea,ce te face sa crezi c-o va face?Si-n plus,nici macar nu ne poate vedea.

    -Dar tu o poti face sa ne vada.

    -Nu iau parte la niciun plan de-al tau,asa ca lasa-o balta.

    -Okey atunci.Lasa-l pe Stefan Salvatore sa zaca pe fundul oceanului,si pe Silas sa pretinda ca e el.

    -Ce?Stefan e pe fundul oceanului?

    Kol chicoti,dandu-i o suvita dupa ureche.

    -Daca n-ai sta toata ziua dupa fundul iubitului tau,ai stii si tu ce se intampla in jurul tau.Ca de exemplu,ca Caroline si Katherine tocmai au ajuns in New Orleans.Se intoarse cu spatele,razand.De-ar stii Klaus,ar da fuguta la ea.

    -Si Tyler?Parca il eliberase?

    -A zis ca merge pentru Katherine,da' e clar ca si ea vrea sa-i dea o mama de bataie scorpiei.

    -Caroline o ajuta pe Katherine?

    -Noi murim,lumea se schimba,porcii zboara.Chesti normale.

    -Esti nebun.

    -Stiu deja asta,scumpete.

    -Dar n-o sa-l las pe Silas sa-mi raneasca prietenii,asa ca vom face ca tine.


     

La multi ani,Cam!

                    


     Astazi,16.08.2013,Cam implineste 31 de ani,asa ca-i uram si noi un La multi ani calduros.


         Sa ai parte de cat mai multe momente fericite alaturi de fiica ta,si sotie,si sa te vedem in cat mai multe filme belea!Te iubim!

Doar a mea

                    



Miros imbietor de pin,

frumosul trup ti-l infasoara.

Parul-ti flutura-n aer lin,

iara gurita-ti e de nucsoara.


Obrajii dulce imbujorati,

trandafiriu colorati,

Doua perle albastre pal,

dragalase ca un coral.


Iubito,asta-i noaptea cea mare,

vino daca te crezi in stare,

aduti si prietenele daca vrei,

ca-i aduc si eu pe-ai mei.


Preseaza-ti trupul de-al meu,

lasa-ma sa ma simt ca un zeu,

caci esti a mea si asa vei fi mereu,

tu doar asculta-ma mereu.

Razbunarea din adancuri

Se ridica din adancuri,

la fel de-ntunecat ca moartea.

Si nimic nu-l va-mpiedica,

sa-si incheie razbunarea.


Intregul univers ii e martor,

moartea asupra lor cu siguranta o va aduce.

Un simplu,si-un dulce omor,

pacea in Ceruri in sfarsit i-o va aduce.

Amor caramelizat

                      
                     Culori caramelizate

                     indulcite cu amor

                   Fin alese dintre multe

                     si stropite cu fior.

Flacarile ucigase

 

 

 

    Flacarile se raspandeau ca fulgerul,inghitind intreaga casa.

    Kara incerca sa-si stapaneasca lacrimile,in timp ce fumul ii ustura ochii si-o ineca.Trebuia sa continuie sa mearga.Trebuia sa reziste.Pentru el.

    -Jayy!striga tanara,printre accesele de tuse.Jayy!

    Totul ardea in jurul ei.Nu stia pe unde s-o mai ia.Pe unde sa mai caute.

    -Kara?O soapta-i ajunse la urechi,aducandu-i speranta in suflet.

    -Jayy,rezista!Vin!Sarii peste cateva scanduri cazute de-a curmezisul,cuprinse de flacari,incercand sa vada clar prin tot fumul din jur.

    Prima ei reactie fu sa-si duca mana la gura,in incercarea de-asi opri un tipat de groaza,insa iesi aproape mut.Jayy era pe jos,in capul oaselor,cu piciorul drept prins sub o canapea.Iar pe fata avea cateva zgarieturi.

    -Jayy!Incepu sa planga,prabusindu-se in genunchi langa el.Oh,Jayy!

    -Sunt bine,iubito,sunt bine.

    -Am sa te scot de-aici,zise,incercand sa miste canapeaua,insa era mult prea grea.Lacrimile ii cadeaua pe obraji,in timp ce se chinuea sa dea canapeaua de pe piciorul lui.Era disperata.Iar faptul ca Jayy ii cerea sa plece,si sa-l lase acolo,n-o ajuta deloc.Nu voia sa-l piarda.Nu acum,cand abia l-a gasit.Nu abia cand a cunoscut iubirea in sfarsit.

    
    Kara pleca de-acasa,grabindu-se sa ajunga la intalnire.Il cunoscute pe facebook,si deja avea impresia ca se vor casatori,si vor avea cativa copilasi.Era o fire foarte visatoare,iar declaratile lui de dragoste o faceau sa se simta ca in Paradis.Era dulce,romantic,si iubea poezia si cartile de dragoste.Era perfect.

    Ajunsa pe strada unde-i ceruse sa se intalneasca,isi stranse hanoracul in jurul ei.Vantul adia cam tare,iar ea isi luase pe dedesubt decat un maieu pe umar.Iar in jos purta o fustita cu volanase,de culoare alba,si-o pereche de sandale de aceasi culoare.Parul brunet il avea prins c-o bentita albastra,pe care-o asortase cu ochii ei,de-un albastru-cenusiu.  

    Insa ce nu stia ea,era ca asa-zisul baiat perfect,era mana-n mana cu traficantii de carne vie,iar ea avea sa fie drogata,batuta,si pusa sa se culce cu fel si fel de barbati pentru bani,daca nu aparea Jayy s-o salveze.

    Se plimba c-un prieten,fumand si ei o tigara,si vorbind despre o viitore petrecere,la care voiau sa se mearga,cand o vazusera pe fata zbatandu-se in bratele unui barbat cu vreo douazeci de ani mai mare ca ea.Asa ca s-au dus sa vada care-i treaba,si cand tipu' le-a zis sa se care,ca nu-i treaba lor,au scapat-o din ghiarele lui,si l-au luat la bataie.  

    Dupa aceea,Jayy s-a oferit s-o conduca acasa,iar pe drum s-au imprietenit,si-au cazut de acord sa se vada si a doua zi.Si-asa a inceput povestea lor de dragoste.Care dura abia de trei luni.


    -N-am sa te parasesc,ii spuse in lacrimi,cuprizandu-i fata in maini.N-am sa te las singur.

    -Kara,te rog!Si el plangea.Stia ca n-avea de gand sa plece,si ca n-avea cum s-o convinga.Stia asta,dar totusi trebuia sa incerce.Nu voia ca din cauza lui aceasta fiinta frumoasa si pura sa moara.Nu asa.Nu.Ea trebuia sa moara inconjurata de copii si nepoti,nu la cinspe ani.Nu la o varsta atat de frageda,cand abia cunoaste bucuriile vietii. 

    -Nimic din ce imi vei zice nu ma va convinge sa te parasesc.Nimic!Decat sa traiesc o viata fara tine,prefer sa mor aici si acum.Fiindca asa macar vor fi impreuna.Pentru totdeauna!

    Si-au apropiat buzele,unindu-le intr-un sarut.Un ultim sarut,inainte ca flacarile ucigase sa-i traga in bezna mortii eterne.Inainte ca intreaga casa sa fie facuta scrum,cu ei inauntru.Fara ca nimeni sa stie ca erau acolo.La locul lor secret.Pentru ceilalti era de cat o simpla casa parasita,dar pentru ei era mult mai mult.Era locul unde-si declarasera dragostea unul altuia,locul unde s-au sarutat pentru prima data,si locul unde si-au gasit sfarsitul.

    Era inceputul,si sfarsitul povestii lor de dragoste.Pe aceasta lume.



                                                                Sfarsit

    

Three Troublemakers:We are the best [ II ]

   
  
    Caius opri masina in fata casei Cullen,apoi impreuna cu Tairon si Alec,coborara,ducandu-se la intrare.Ciocani o singura data,stiind ca vor auzi,dupa care astepta.

    -E o idee proasta,zise Alec.Foarte proasta.O sa ne recunoaca,si-o sa creada cine stie ce porcarie.

    -O sa fie bine,il asigura Caius,desi el credea contrariul.

    -Nu se vor atinge de tine.Glasul lui Tairon era hotarat si categoric.

    Alec ii cuprinse mana,incercand sa se calmeze.

    -Caius!Carlisle fu cel care le deschise,avand intiparita pe chip o expresie de uimire si ingrijorare.

    -Avem nevoie de ajutor.

    -Aveti nevoie de ajutor?repeta el,cautandu-l cu privirea pe Aro.

    -Aro n-a venit.Dar va veni curand.

    -Si ne va omori pe toti,se baga si Tairon.

    -Nu-i amuzant!se planse Alec.

    -Am zis eu ca-i amuzant?

    -Da' o zici asa nepasator...!Isi desprinse mana dintr-a lui,incrutisandu-si bratele la piept.

    -Alt moment pentru o cearta intre indragostiti n-ati gasit?le-o arunca Caius.

   Alec ofta fustrat,intorcandu-se la masina.

    -Mersi foarte mult,ii replica Tairon sarcastic.Mi-ai suparat iubitu'.Dupa care pleca si el.

   Caius isi dadu ochii peste cap.

    -Ce se petrece aici,Caius?se interesa Carlisle.

    -Multe,da' pe scurt treaba sta asa:Aro vine in Forks,deoarece i-am zis ca un varcolac te-a ucis,si daca afla ca l-am mintit,eu,Alec si Tairon suntem morti.

    -Tu nu te-ai schimbat deloc?

    -Nu.

    -Spune-mi macar ca nu l-ai pacalit degeaba.

   Vampirul se scarpina in cap,gandindu-se cum sa-i spuna de Krista,da' Edward i-o lua inainte.

    -Ii place de-o muritoare,iar Aro vrea sa se intoarca in Volterra,zise el,zambind.Apoi se trezi c-o vaza in cap.Ce naiba?!

    -Asta pentru c-ai intrat in capul lui,i-o arunca Tairon,intorcandu-se.Daca mai intri o data,primesti un perete in moaca.

    -El e Tairon,il prezenta lui Carlisle.S-a alaturat Volturilor acum zece ani,si l-a corupt pe Alec,cu care acum e impreuna.

    -Salut,domnu' Doc.E o onoare sa va intalnesc.

    -De asemenea.

    -Deci ne ajuti?vru sa stie Alec,venind inapoi.

    -Presupun c-as putea vorbii cu Aro.

    Caius il trase intr-o imbratisare,in timp ce Tairon si Alec se sarutara.

    -Mersi,prietene!Stiam ca ma pot baza pe tine.

    -Placerea e de partea mea,ii zambi Carlisle.Haideti inauntru,nu mai stati afara.

    Cei trei intrata,condusi de catre doctorul Cullen.

    -Caius,cat ma bucur sa te revad!il intampina Rosalie,apropiandu-se cu el cu-n zambet larg pe buze,ca mai apoi sa-i traga o ditamai palma peste fata.Asta e pentru ca mi-ai dat papucii pentru o masina stupida!

    -Masina mea nu e stupida!Tu esti stupida!

    -Hei,vezi ca cea cu care vorbesti e iubita mea,interveni Emmett.

    -Atunci ai face bine sa-i pui lesa,sa nu sara la gatul altora,rase Caius.

    -Am sa-ti pun eu tie botnita!il ameninta Rosalie.

    -Rosalie,Caius!ii mustra Esme.Purtati-va frumos.

    -Imi pare rau,facura amandoi,arucandu-si priviri veninoase.

    -Bine te-am regasit,Alec,il saluta Jasper.

    -Salut,broo!

    -Jane nu e cu voi?intreba Alice.

    -Nu.Imi uraste iubitu',asa ca...

    -Tairon,se prezenta el.

    -Alice.Si iubitu' meu,Jazz.

    -Am auzit ca Edy s-a indragostit de-o muritoare.Unde e?se interesa Alec.

    -Trebuie sa apara,ii raspunse Jasper.A invitat-o la un meci de baseball.

    -Venim si noi,ranji Caius.

    -I-am zis ca-i un meci de familie,i-o arunca Edward.

    -Dragule,dar si ei fac parte din familie,zise Esme,dezamagindu-l complet.

    -Ce se petrece aici?se auzi glasul lui Aro,atragandu-le tuturor atentia.Nu parea deloc fericit,si de-o parte si alta a lui,erau Demetri si Ruxandra.

    -Demetri!Baietii sarira pe el,daramandu-l pe jos,in timp ce Carlisle il lua pe Aro intr-o alta camera,ca sa-i explice totul.

    -Si eu ma bucur sa va vad,da' puteti sa va dati de pe mine?Podeaua nu-i prea confortabila.

    Se ridicara,razand. 

    -Ce era atat de important,incat sa-l mintit?vru sa stie Ruxandra.N-a fost prea fericit cand v-a auzit vocile,si si-a dat seama ca prietenul lui este bine mersi.

    -Pai...

    -Fii blanda cu el,draga mea,zise conducatorul vampirilor,intorcandu-se cu zambetul pe buze.Problematicul meu frate se pare ca s-a indragostit.

    -Te-ai indragostit?!facu Demetri.

    -De un om.

    -De un om?!

    -Ho maica,nu-mi mai urla in ureche,ca te aud perfect!

    -Scuze.Da' pe bune?!

    -Eee...abia am intalnit-o..si...e frumoasa.

    -Uuuu,Caius Volturi s-a indragostit de-o muritoare,chicoti Demetri.

    -Demetri!il mustra Aro.

    -Scuze,stapane.

    -Vedeti ce-ati facut cu garzile mele?

    -Suntem orbi!tipara Caius si Tairon,incepand sa alerge in jurul lui.Suntem orbi!Sa aprinda cineva lumina!Ajutor!

    -Si eu,si eu!chitai Alec.

    -Eu nu ma bag.Nu's copil de gradinita.

    -Da manuta!rase Caius apucandu-l de mana.Acu' te-ai bagat.

    -Cu ce-am gresit?se intreba Aro.Cu ce-am gresit,incat sa merit asta?

    -M-ai transformat pe mine,ii zise frate'sau.

    -Si m-ai adus si pe mine in garda,continua Tairon.

    -Adica faci alegeri foarte proaste,incheie Alec.

    -Acum pot sa mor impacat.

    -Sau sa vii la un meci de baseball,propuse Carlisle.

    -Merge si asa.

    -Carlisle!se planse Edward.

    -Stai linistit,n-o sa-i faca nimic.

    -Cui?

    -Iubitei lui.Muritoare.

    -Ce-ar fi s-o aduci si tu pe a ta,Caiusica?

    -O idee foarte buna.fu de acord Aro.

    -Pfff...inseamna ca trebuie sa-i zic ce sunt.

    -Te duci singur!facura ceilalti trei.

    -Ce prieteni buni sunteti voi.

    -Nu-i asa...?

  
    Dupa ce-a aflat,fata a fost cam speriata la inceput,dar inima ei facuse deja o alegere,asa ca a lasat frica la o parte,si-a acceptat sa iasa cu el.La jocul de baseball a cunoscut-o si pe Isabella Sawn,iubita lui Edwrd,si s-au imprietenit imediat.Aro le-a placut pe amandoua,da' daca voiau sa fie cu ele,trebuia sa le transforme.Nu imediat,dar cat mai curand.Nu era bine ca oamenii sa stie despre existenta lor.

   Au fost de acord,iar dupa un an jumate,amandoi le-a facut una de-a lor.Edward a cerut-o pe Isabella in casatorie intr-o poenita,iar Caius de pe Turnul Eiffel,in timp ce artificile explodau pe cerul intunecat.Ambele au fost de acord,si-au facut nunta impreuna.Insa cei doi au continuat sa se certe din diferite motive,neintelegandu-se absolut deloc.Si desigur,Alec si Tairon au continuat sa fie cel mai nebun si dulce cuplu pe care l-ai putea vedea vreodata.



                                                        Sfarsit

Three Troublemakers:Big Problem [ I ]

  
     Caius Volturi ofta,in timp ce sorbea dintr-un pahar de sange.Era plictisit.Nu nu mai plecase nicaieri de un an jumate,si deja simtea ca-si pierde mintile.Si partea proasta era ca nici in Volterra nu se mai petrecuse nimic interesant.Iar Aro nu-l lasa sa plece nicaieri.Cica daca-l prind vampirii romani.

     Si ura si costumatia asta ridicola.Voia haine normale.Si-si voia ochii albastri inapoi.Si aspectul omenesc.

     Ura Volterra.

     -Ce-ai frate,de esti asa bosumflat?il intreba Aro,intrand in camera sa.

     -Mai si intrebi?Sunt plic-ti-sit!Lasa paharul pe noptiera,intinzandu-se pe spate.

     -Asta zici in fiecare zi.

     -Asta simt in fiecare zi.

     -Bine,uite cum facem.Poti pleca din oras,da' numai cu doua conditii.

     Vampirul se ridica entuziasmat.

     -Orice.

     -Prima:Alec si Tairon vin cu tine.Iar a doua:mergi in Forks,Washington,ca sa afli ce mai face familia Cullen.Circula niste zvonuri ca Edward Cullen s-ar fi indragostit de-o muritoare,si vreau sa ma asigur daca's adevarate sau doar minciuni.

     -De acord!Fac cum zici tu,numai sa plec din orasul asta.

     -Okey atunci.Am sa-i trimit pe baieti,si pe Ruxandra.

     -Du-te,du-te!

     Incepu sa scotoceasca dupa niste haine cu care sa se imbrace in timp ce-i astepta pe cei trei,si sa-si faca bagajul.In Forks ploua cam mereu - nu prea placut - da' era mai bine decat sa stea tot timplul inchis aici,plictisindu-se de moarte.

     Probabil singurul care nu se plictisea niciodata era Marcus.Fiindca era deja plictisit de viata.

     Oare Aro cum rezista?Asta da intrebare buna.

     Glumetul Tairon fu primul care intra,tinuta lui obisnuita fiind inlocuita cu una normala,iar ochii rosii,cu vechiul verde-albastru.Fu urmat de Alec,care-si inlocuise si el tinuta cu una care sa nu strige:VOLTURII.Si-n cele din urma,Ruxandra Volturi,imbracata in aceleasi haine,cu acelasi ten palid,si cu aceasi ochi sangerii.

     Ruxandra era iubita lui Demetri,pe care-o transformase in urma cu doua decenii.Si avea abilitatea de-a reda unui vampir aspectul omenesc,astfel incat sa se poata integra perfect printre muritorii de rand,in timp ce tu ramaneai acelasi.Adica un monstru sugator de sange.Era o abilitate destul de valoroasa pentru cineva ca Aro.Si sa nu mai spunem ca era floare la ureche sa faca rost de hrana.

     -Credeam ca nu mai parasim castelul,zise Tairon tolanindu-se pe-un fotoliu alb.Se alaturase Volturilor in urma cu zece ani,si era cel mai rebel gardian,corupandu-l si pe Alec.Si avea ca putere controlarea obiectelor cu ajutorul mintii.

     -Macar nu mai suntem nevoiti sa evadam la noapte,zambi Alec,arucandu-i-se in brate.

     -Deci sa inteleg ca aveati de gand sa va distrati fara mine?le-o arunca Caius,ridicandu-si o spranceana.Singurii cu care mai reusea se uite de rutina erau ei doi,dar tot voia sa plece din castel,si din oras.Avea nevoie de ceva nou.

     -Nu,aveam de gand sa ne-o tragem sub clar de luna,avandu-te pe tine spectator.

     -A,aveati intalnire.

     -Da,ranji Tairon,tragandu-l pe Alec intr-un sarut lung.

     -Luati-va o camera,se planse Ruxandra,intinzandu-i mana lui Caius.Suteti gata,stapane Caius?

     -100% gata.Da-i bataie!Isi lasa mana intra ei,apoi Ruxandra il cuprinse si cu cealalta,inchizand ochii.O lumina de-un albastru pal incepu sa urce pe bratul vampirului,raspandindu-se peste intregul trup.

     -Gata,anunta,dandu-i drumul.
 

     -Sexy,zise Alec,alegandu-se cu-n bobarnac peste nas.Hei!

     -Tu esti al meu,replica Tairon.

     -Stai linistit,n-am sa-l las niciodata sa se apropie de mine,il asigura Caius,razand.Mergem?

     -Mergem.Alec se ridica,saltandu-l si pe Tairon,apoi pornira toti trei spre iesirea din castel,unde-i astepta cea mai smechera masina din intreaga lume.Capabila sa atinga orice viteza,protejata cu cu-n scut invizibil de magie,plus un sistem ingenios,creat de-o minte ingenioasa.Caius Volturi.Nu mergea cu benzina,ci cu cristale de energie,achizitionate din Egipt,de la niste negustori vrajitori.

     -La drum!tipa Caius,apasand pe acceleratie,in timp ce Alec scoase capul pe fereastra,facandu-i in ciuda iubitului sau,care era nevoit sa-l tina in brate,deoarece erau doar doua locuri.Si cum nu voia in portbagaj,alaturi de bagaje,n-avea decat sa indure.

     Pe drum s-au oprit pe la un club,unde s-au hranit,si-au gefuit patronul,trezindu-se cu urmaritori.Noroc ca aveau masina rezistenta la gloante si busituri - de fapt era rezistenta la toate armele existente,da' n-a aruncat nimeni cu explozibil,si n-au tras cu bazuca.Dupa ce-au scapat de ei,n-au mai oprit deloc pana-n Forks,iar imediat ce si-au facut rost de-o casa,au plecat la cumparaturi.

     Tairon infasca vreo trei pungi de seminte,trei de alune,si niste chipsuri,arucandu-le apoi in bratele lui Alec,care statea confortabil in caruciorul condus de Caius.

     Puterea Ruxandrei reda si gusturile umane,si cum ei nu se saturau cu mancare umana,bagau in ei ca spartii.

     -Ia si niste jeleuri,zise Alec.

     -Si acadele dintr-alea,interveni si Caius,aratandu-i niste acadele colorate in culorile curcubeului.

     -Luam si Prajitura casei?se interesa satenul,aducand jeleurile si acadelele.

     -Luam zece,ca's delicioase.Lu' Caius deje ii venea sa desfaca una,numai cand isi amintea ce gust avea.

     -Zece?!Da' unde mai punem sucurile?Si inghetata?Da' tortul de ciocolata?Si sa nu uitam de role si mingea de fotbal.

     -Te dam jos,iubitel.

     -Da' mie imi place sa ma plimb cu caruciorul.

     -Ce,ai doi ani?

     -Guga-gaga?facu Alec,facandu-i pe cei doi sa izbucneasca in ras.

     -Stai acolo,ca mai aduc eu unul,il linisti Tairon,plecand.

     -Haide dupa suc.Vampirul impinse de carucior,vrand sa faca la dreapta,spre urmatorul raion,busindu-se astfel de un alt carucior.

     -Imi pare rau,se scuza el.

     -Nu-i nimic,ii zambi tanara.E vina mea.

     -Cum asa?!E a mea.Trebuia sa-mi folosesc ochii,nu?

     -Daca insisti,rase ea usor.

     -Sa stii ca insist rau de tot,rase si el.Caius V...ermon,se prezenta apoi.Numele meu e Caius Vermon.

     -Krista Dante,imi pare bine.

     -Eu sunt Alec.Fratele mai mic.

     -Ma bucur sa te cunosc.

     -Am venit!se auzi vocea lui Tairon din spatele lor.

    -Iar el e Tairon,iubitul meu,continua Alec.

    -Buna,zise fata.

    -Buna...facu el cam nesigur,insa cand ii prinse privirea lui Caius,ranji.

    -Sunteti noi?

    -Da,abia azi ne-am mutat.Aveam nevoie de ceva nou.

    -Ce coincidenta.Si eu m-am mutat tot azi.

    -Chiar?Ce tare!

    -Da,nu-i asa...Amm...ar cam trebui sa plec.Mama ma asteapta la masina,si...

    -Da,da.Desigur.

    -Presupun ca...ne mai vedeam...cred.

    -Cu siguranta.Da...O sa ne mai vedem.Da.

    -Pa,Caius!

    -Pa,Krista!

    -Oh,iubite,ia-ma-n brate,buzele saruta-mi-le cu foc,incepu Tairon sa cante.

    -Strange-ma la al tau piept,si niciodata nu-mi da drumul,iubite,continua Alec.

    -Terminati.

    -Esti frumoasa ca o floare de primavara,si stralucitoare ca o raza de soare.

    -In ochii tai albastri eu ma pierd,si prin ale tale plete blonde,degetele as vrea sa mi le trec.

    -Voi inventati pe moment,sau ce?

    -Iha,inganara,razand.

    Caius isi dadu ochii peste cap,ignorandu-i.


    Ajunsi acasa,despachetara,si-si luara semintele,alunele,si-o sticla de cola,plus una de sprite,si se bagara in fata televizorului.Noaptea deja se asternuse peste oras,si cum vampirii nu dorm,trebuia sa-si gaseasca alta ocupatie.Mai incepura si-o bataie cu oua,faina,malai,suc,floricele - tot ce prindeau la mana - ,iar cand isi dadura seama cum ajunse casa,se certara in legatura cu cine face curatenie,ajungand sa se alerge,si sa-si puna piedici.

    Pe la vreo sapte dimineata,suna si Aro,vrand sa vada ce fac.

    -Rontaim chipsuri,zise Caius.Iar Alec nu vrea sa faca curat.

    -Eu?!Voi ati inceput bataia!

    -Saracu' baietel...

    -Poate ar trebui sa faceti toti trei.

    -Nici gand!facu Caius.

    -Ei bine,eu nici atat,replica si Tairon.

    -S-o credeti voi!Eu nu ma ating de nimic.

    -Haide Alec,incepu Tairon.Poate Caius o sa-si aduca iubita acasa.

    -Iubita?
 
    -Nu-i iubita mea,okey!Inceteaza cu asta!Abia de-am schimbat cateva cuvinte.

    -Da cu siguranta iti fugeau ochii dupa ea,chicotii satenul.

    -Si ei dupa tine,completa Alec.

    -Poate ar trebui sa-l trimit pe Marcus la voi.

    -Nu!facura toti.

    -E plictisitor!se planse Caius.

    -Jane?

    -Ma uraste,ofta Tairon.

    -Dimitri nu s-a intors?intreba Alec.

    -Nu.Revine abia peste cateva zile.

    Oftara,gandindu-se la cine ar putea veni,in afara de Dimitri,cand ii veni o idee lu' Caius.

    -De ce nu vii tu?

    -Fratioare,ti-ai pierdut mintile?Cine mai se ocupa de castel?

    -Marcus.

    -Nu stiu ce sa zic.Nu-mi place sa parasesc orasul decat daca-i ceva urgent.

    -Dar este urgeeeeent!Avem nevoie de tine,fratioare!Daca nu vii,or sa ne manance zombie de vii!

    -Zombie nu exista.

    -O sa vina Dracula si-o sa ne goleasca de sange,se baga si Tairon.

    -Sunteti vampiri.

    -O sa ploua cu foc,si-o sa ardem!continua Alec.

    -Nu exista ploaie cu foc.

    -Carlisle a murit!i-o arunca Caius,muscandu-si apoi buza.

    -Ce?!

    -A fost ucis de-un varcolac,continua,deja incepand sa regrete.Esme e distrusa.Nu stie ce sa faca.

    -Si abia acum imi spuneti?!Ce e in capul vostru?

    -Imi pare rau...?

    -Nu-mi vine sa cred!Carlisle e mort,iar voua va arde de distractie!

    -Deci vii?

    -Normal!

    Si inchise.

    -Esti nebun!exclama Alec.

    -O sa ne omoare pe toti trei,zise Tairon,deja imiginandu-si-l pe Aro cand va afla ca l-au mintit.

    -Si nici macar nu mai aveam nevoie de cineva,se planse Alec.

    -Da,de ce vrei sa vina?!

    -Fiidca altfel ne intorceam noi.Si mie chiar mi-au fugit ochii rau de tot dupa Krista.

    -Daca stia ca suntem asa iresponsabili,de ce ne-a mai trimis impreuna?

    -O fi crezut ca ne-am maturizat,isi dadu Caius cu parerea.

    -Da' noi tot morti o sa fim!

    -Potoliti-va,gasim noi ceva.Trebuie sa gasim!



                                            Va urma...

Deep down it's just a boy who needs love-Capitolul 44 [ I ]

                                           
                                                    A iubii inseamna a distruge.
                                                                                             
                                                                                          ~ Jace Wayland

    Jace Wayland intra in dormitorul Clarissei precum o tornada,trecand direct la pumni si picioare.Jonathan fu luat prin suptindere,iar vanatorul era nervos,asa ca nu prea avea nicio seanta.

    -Jece!Clary incerca sa se bage,da' te puteai pune cu-n vanator de umbre care-i in mijlocul unei batai pe cinste?Nu prea.

    Dupa ce termina cu el,lasand sa zaca inconstient pe podea,o apuca pe Clary de brat,tragand-o mai aproape de el.

    -Sebastian e un mincinos afurisit,iar daca ma iubeste atat de mult pe cat zici,ma vei asculta si pe mine.Deoarece eu te iubesc pe tine si o sa te iubesc pana o sa mor,iar daca exista o viata dupa,o sa te iubesc si atunci.

    -Bine,facu ea,indepartandu-se doi pasi.Ai la dispozitie cinci minute.

    -Robert a rapit-o pe Sara la ordinele lu' Sebastian,care vrea cu orice pret sa scape de mine.Iar cand am plecat in cautarea lu' Adrian,am dat si peste vechiul meu prieten,Robert.Sara a plecat la baie,iar noi trei am ramas la barfit ca muieile,dandu-ne apoi seama c-a trecut prea mult timp de cand statea la baie.Si supriza,nici macar nu mai era acolo.O tulise.Asa ca ne-am dus dupa ea,si-am dat peste Michelle,un demon succubus pe care l-am intalnit cu mult timp inainte sa apari tu in viata mea.Dupa care a venit si Abba,cu fite de:eu sunt cel mai tare,asa ca-am sa va distrug pe toti.Insa din nefericire pentru el,noi am fost cei care i-au facut felul.Apoi Robert ne-a luat la el,si ne-am pus pe-un joc.Triple Dog.Eu am primit provocare s-o sarut pe Michelle,fiindca am obligat-o pe Sara sa priveasca cand Michelle si Robert si-o trag - voiam s-o fac geloasa.Iar faza cu mine si ea in cada,se datoreaza numai din cauza mea,care voia s-o ia la niste palme pentru acea provocare stupida.S-a impiedicat,si m-a tras si pe mine odata cu ea.

    -Deci nu esti cu niciuna dintre ele?

    -Nu.Lu Michelle ii sta in caracter sa se dea la orice tip,iar Sara s-a cam indragostit de rapitorul ei.Care acum habar n-are cum s-o recupereze de la frate'sau vitreg.

    -Nu-mi vine sa cred c-am fost atat de oarba.

    -Nu-i nimic,iubito.Pana si cea mai desteapta si sexy iubita din lume mai face cate-o greseala a la Elena Gilbert.

   Clary rase,ducandu-si bratele dupa gatul lui.

    -Imi pare rau ca m-am indoit de tine.

    -Iar mie imi pare rau pentru sarutu' improvizat,si ca nu ti-am zis pe unde umblu.

    -Scuze acceptate.Da' tot trebuie sa te revansezi pentru improvizare si provocare.

    -Imi convine,ranji Jace,saltand-o in brate,si iesind din dormitor.

    -Unde mergem?

    -Undeva unde sa nu fim deranjati.



    Lucifer era singur cu Rose,deoarece Dimitri era nevoit sa-l antreneze pe Adrian cum se manuieste o tepusa de argint.El era singurul care putea s-o injunghie pe Rose,astfel incat transformarea din strigoi in dhampir sa mearga.Iar tepusa de argint era destul de grea de manuit.

    Dupa ce varsa fiola de sange uman peste oasele de bebelus,Lucifer taie inima de pisica pe din doua.Punandu-le dupa aceea pe-o sfoara,ce-o agata deasupra fantomei-strigoi,care era legata de maini si de picioare in pat,cu funie aurita - era la fel de puternica,precum 125 de kg de aur la un loc.

    -In numele spiritelor,si-al regelui damnat,te rog elibereaza acest suflet de esenta lumii de dincolo.Lua unu os,si desena un S inclus intr-o piramida.Elibereaz-o!

    Bucatile de inima fura cuprinse de flacari,iar sangele de pe frunte fu absorbit de piele.

    -Gata,anunta el,ducandu-se la baieti.

    -Perfect,zise Dimitri.Esti pregatit,Adrian?

    -Cred ca da.

    -''Cred'' nu-i de ajuns.Esti sau nu esti?

    -Sunt.

    -Atunci cheamai pe Chase si Christian,Luci.

    -Floare la ureche,ranji Dracu',pocnind din degete.

    -Wow!facu Chase,uitandu-se in jur.

    -Foloseste-ti magia pe altcineva,ii replica Christian,morocanos.

    -Avem nevoie de voi ca s-o aducem pe Rose la normal,zise Dimitri.Este nevoie de toate elementele prezente,si cum Adrian are doar spiritul...

    -Sa trecem la treaba atunci,zambi Chase.

    -Daca-i vorba de Rose,ma bag,zise si Christian.



   Teressa intra in camera fratelui ei,si-i trase o palma.

    -Stiai ca tot castelul barfeste despre ce i-ai facut saracei fete?

   Alexander afisa un zambet rece.

    -Si ce-mi pasa mie?

    -Ar trebui sa-ti pese!Si stii de ce?Fiindca a auzit si fiica ta!

    Isi intoarse privirea,zambetul stergandu-i-se.

    -Si de ce mi-ar pasa?Tonul inca il avea rece si nepasator.Ea nu-i fiica mea.

    -Cum poti sa spui asta?Alexander...e fiica ta.

    -Eu aveam nevoie de-un baiat,nu de-o fata.

    -Vrei sa spui ca tronul e mai important decat un copil?

    -Pentru mine da.

    -Nu te mai recunosc.Tu nu esti Alexander pe care-l stiu eu.

    -Cred ca ma confuzi cu Robert,surioara.

   Teressa se intoarse cu spatele,simtind ca-i lacrimeaza ochii.

   Cum putea sa fie atat de crud?

    -Si daca ai fi deasteapta,l-ai uita.Robert nu s-ar uita niciodata la fiica unei prostituate.Nu dupa ce maica'sa s-a ucis din cauza uneia.

   Tanara nu mai rezista,asa ca dadu drumul lacrimilor,fugind.
   
   Alexander ofta,ducandu-se la fereastra.


    '' -Singurul tau scop de-acum incolo este pastrarea tronului,ai inteles?

     Alexander incuvinta.

     -Cum printul Robert a plecat,tu ai ramas singurul succesor la tron.Si-ar trebui sa concepi si-un mostenitor,ca Batranii sa fie multumiti.N-am vrea sa ne trezim dati afara de la castel.Si fa rost de cat mai multe suflete de deire,deoarece jekeilor le plac.Trebuie sa ne asiguram ca nu ne vor ataca niciodata Regatul.

     -Da,mama!Asa am sa fac.

     -Bun baiat.

     -Dar daca Robert se intoarce vreodata?El este adevaratul succesor la tron.

     -M-am ocupat eu de asta.Am vorbit cu Batranii,si i-am convin ca plecarea lui a fost o lipsa de respect fata de Regat,si memoria mamei sale.Va fi executat in public.

     -Executat?Nu mi se pare...

     -Corect?rase mama sa.Daca vrei sa fii Rege pentru eternitate,va trebui sa joci murdar.Si-n plus,printul a plecat cand poporul a avut mai mare nevoie de el.Nu crezi ca merita sa fie pedepsit?

     -Ba da,doar ca mi se pare o pedeapsa mult prea mare.Ar trebui sa tinem cont ca tocmai ii murise mama.A fost o lovitura destul de mare pentru el.

     -Esti mult prea ingaduitor,dragule.Nu mai fii!

     -Imi cer iertare,mama. ''



    Robert se hotari sa se intoarca pe planeta sa.Trebuia s-o recupereze pe Sara,asa ca n-avea de ales.Daca-l vor obliga sa preia tronul,asta era.Va ramane acolo pentru eternitate.

    -Unde pleci de unu' singur?intreba Jace,facandu-si aparitia.

    -Ma intorc acasa.

    -Iar noi venim cu tine,replica si Adrian.Plus ca nu vreau sa fiu prin preajma cand Rose o sa-l ia la bataie pe Dimitri.

    -Si de ce ar face asta?se interesa satenul,amuzat de ranjetul moroiului.

    -Fiindca am avut grija sa scap din greseala o poza cu Belikov si iubita lu' Elijah sarutandu-se.

    -Siret,zambi Jace.

    -Nu-i asa...?

    -Okey.Da' sunteti siguri ca vreti sa veniti cu mine?

    -100% siguri.

    -Atunci sa mergem. 


    In timp ce Rose ii facea scandal dhampirului,baietii erau deja pe Septyno.Nestiind insa ca-i insotise si Damon Salvatore,cu ajutorul ingerului Castiel.

    -In numele Regelui,stai pe loc Robert Emanuel du Castelio!razbatu vocea unui gardian,atragandu-le la toti atentia.

    -As vrea sa vorbesc cu Regele,zise Robert.

    -Ma tem ca este imposibil.Am primit ordine sa va duc direct in temnita daca va reintoareceti vreodata.

    -Poftim?!Cine a aprobat asa ceva?Batranii stiu?

    -Da,stiu.

    Stiind ca era imposibil sa scape daca incerca sa fuga cu Adrian si Jace,se lasa luat,da' nu inainte de-a le cere prietenilor sai sa mearga la castel si sa afle ce se petrece.Si intre timp,Damon deja era pe drum,scotand cate-un fluierat la vederea vreunei gagici sau masini misto.
        
    Ajuns la castel,ceru sa vorbeasca cu Alexander,zicandu-le ca-i unul dintre cei vindecati de el - si supriza! - fu primit.

    -Cu ce te pot ajuta,coltosule?intreba Regele,cand acesta intra in camera de vizite,privind spre un tablou cu tatal sau si sotia acestuia.

    -Am auzit ca Sara e la tine.As vrea s-o iau inapoi.

    -Te referi la micuta roscata,care va fi trimisa maine jekeilor?

    -Da.Si ce naiba sunt jeke-nu-mai-stiu-cum?

    Alexander se intoarse,zambind in coltul gurii,si facandu-l pe vampir sa uite pentru cateva secunde unde este,si ce cauta aici.



    -Sunt niste monstri care se hranesc cu suflete de deire,si carora le place sa atace orice Regat,ucigand barbatii si copii,si luand femeile,transformandu-le apoi in sclave.Din pacate ne stiu si noua slabiciunile,asa ca-i tinem la distanta cu suflete.

    Oare de ce-i dadea atatea detali?se intreba Alexander,analizandu-l pe brunet.Parea genu' care incalca orice regula,nepasandu-i de consecinte.Fermecator,dar totusi prostut.Fara mare noroc in dragoste,dar un adevarat magnet de sex.Si de asemenea,un mare iubitor de wishkey.

    -Da' parca voi erati aia cei mai puternici,facu el,ignorand acel sentiment ciudat.

    -Suntem.Insa oricine are o slabiciune.Daca am fii cu totii perfecti,nu crezi c-am trai intr-o lume mai pasnica?

    -Esti filozof sau ce?

    -Ma tem ca fata nu pleaca nicaieri cu tine,zise,schimband subiectul.Mai bine pleci.

    -Iar tu mai bine te-ai ascunde sub pat,ca Jace Wayland vine sa-ti tabaceasca fundul.Nu ca eu n-as putea s-o fac.Doar ca prefer sa-l astept pe el,in caz ca faci tu vreun hocus-pocus,si ma bagi inapoi in inconstienta aia idioata.

    -Din nefericire,Jace nu va putea sa faca nimic,deoarece chiar in momentul asta este aruncat in temnita,impreuna cu prietenasul lui,moroi.

    -Sa ma cac pe tine si familia ta!injura vampirul,incercand sa se gandeasca la o idee.



    -Daca pleci acum,nu te voi trimite si pe tine.Alegerea iti apartine,coltosule.

    -Ma mir ca m-ai lasa sa plec,de vreme ce l-ai aruncat pana si pe propiul tau frate.Ma rog,frate vitreg,da' tot aia e.

    -Ce vrei sa spui?

    -Robert a fost prins de-un gardian retardat,caruia presupun ca tu i-ai ordonat sa faca asta.

    -Nu trebuia sa se mai intoarca aici!zise,panicandu-se si luand-o la fuga.

    -Hei,mai usor!facu si Damon,incercand sa-l prinda din urma.

    Pentru un vampir,se misca cam prea lent pe planeta asta.  
       

  
    Klaus si Caroline se imbracau dupa o partida de sex,cand Derek dadu buzna in dormitor,plin tot de sange,si c-o fata mai panicata ca cea a unei dive careia i se pateaza rochia preferata de vopsea.

    -Derek,ce naiba?facu Klaus,enervandu-se.Nu stii sa bati la usa?Si de cate ori sa-ti zic sa te cureti de sangle victimelor inainte de-a pleca la plimbare prin castel?

    -Kol a fost rapit!

    -Ce tot indrugi acolo?

    -Kol a fost rapit de mafioti.Se pare ca are niste datori vechi,si nu mai sunt dispusi sa astepte.

    -Mafie?E vampir,ce naiba!

    -Mafia Vampirilor,fratioare.

    -Rahat!I-am zis sa termine cu ei,da' te pui cu domnu'-fac-ce-vreau-eu si sunt-destul-de-mare-incat-sa-am singur-grija-de-mine?

    -Trebuie sa-l salvam inainte s-o mierleasca.Haide dupa Elijah.