I swear to you! [partea a patra]

                     
  Kol statea pe canapea,plimbandu-si degetele pe fata mea,in timp ce eu imi odihneam capul in poala lui,cu ochii inchisi,si bucurandu-ma de atingerea sa.
   -Auzi Kol...,am inceput eu deschizandu-mi ochii,si mangaindu-i obrazul.
   -Aud.
   -Pot sa-i fac o vizita Elenei?Ca sa stie ca sunt bine.
   -Poate...,sopti in timp ce-mi trasa conturul buzelor cu degetul aratator.
   -Te rog!E foarte importanta pentru mine.
   -Explica-mi.
   -Elena e verisoara mea.
   -Aham...
   Ma ridica in sezut,iar in urmatoarea secunda eram din nou intinsa,dar cu el peste mine.
   -Deci ma lasi?
   -Da,pisoias,te las.
   I-am zambit,iar el m-a sarutat pe frunte.Apoi mi-a sarutat si obrajii,coborand spre gat,apoi ducandu-se direct la buze.Mi le-a sarutat tandru,apoi pasional,in timp ce eu mi-am aruncat bratele in jurul gatului lui.Mainile lui mi-au indemnat picioarele sa se incolaceasca in jurul taliei lui,apoi s-a ridicat in sezut,tragandu-ma si pe mine odata cu el.Sarutul a incetat,iar gura lui a coborat spre gat,unde coltii lui s-au infipt pentru a doua oara in piealea mea,croindu-si drum pana la vene,si incepand sa soarba lichidul vietii.Am gemut de placere,si m-am lasat in voia lui.
   Eram precum o papusa in mainile lui.Una vie,dar totusi incapabila de-a nu face precum ii era voia.In momentele cand ma atingea in felul cum o facea,sau cand ma saruta...sau pur si simplu cand ma privea...nu-i puteam refuza nimic.Putea face tot ce dorea cu mine.Eram a Lui.Ii apartineam.Si trup si suflet.

                                                         ***

   Tocmai plecam de la Elena(dupa o lunga serie de imbratisari si pupici,si de asemenea si lacrimi de fericire),cand o masina intra direct in mine,iar eu mi-am simtit corpul propulsat la 2 m distanta,pe asfalt.
   Durerea ce mi se raspandea prin tot corpul era absolut ingrozitoare.In jurul capului simteam un lichid cald,si mi-am dat seama ca e sange.Privirea incepea sa mi se intunece,dar am luptat impotriva somnului ce voia sa puna stapanire pe mine,dar din care nu m-as mai fi trezit nicioada.Stiam asta.Asa ca trebuia sa raman treaza.Sa stau treaza...treaza...Trebuia...
   I-am auzit pasii,apoi i-am zarit chipul.
   Era Debora.
   Ochii erau plini de venini,iar zambetul ii era batjocoritor.Se bucura.Ii facea placere suferinta mea.
   Am auzit un marait,apoi i-am vazut ochii.Erau atat de infricosatori,incat l-ar fi facut si pe insasi diavolul sa-si fereasca privirea.Kol o privea pe Debora cu atata ura si raceala,incat mi s-a facut si pielea de gaina.Aproape moarta,cum eram,inca ma speria.Si ma fascina in acelasi timp.
   Parul ii era ud,iar singura piesa de vestimentatie pe care o purta,era o pereche de blugi negri.Mainile le avea stranse in pumni,iar muschii ii erau atat de incordati,incat aveai impresia co-r sa explodeze.Privirea ii devenii atat de feroce,iar ragetul ce-i iesii pe buze fu mai mult a unei fiare salbatice,incat abia am putut sa ma opresc din a tipa cat ma puteau tine plamanii.Pe cat era de infricosator,pe-a tat era de fermecator.Arata precum inger razbunator,capabil de a omori pe oricine ii statea in cale.
   S-a napustit asupra Deborei si-a sfasiat-o.La propiu.
   A apucat-o de par si a inceput s-o dea cu capul de masina si de asfalt,apoi a inceput sa-i rupa pielea de pe ea(chestie pe care nu prea am inteles-o cum a facut-o),in timp ce ia tipa de durere si-l implora sa inceteze.Apoi i-a smuls bratele,si capul.
   Odata ce-a terminat,si si-a sters murdaria de pe maini pe blugi,si-a intors privirea spre mine,si i-am vazut suferinta ce puse stapanire pe chipul lui divin.
   S-a asezat langa mine,si mi-a luat mana intr-a lui.
   -Te rog,Dana,nu ma parasii!
   Mi-a sarutat-o,apoi mi-a mangaiat obrazul.Era atat de placut...
   -Ramai in viata!Cateva lacrimi i-au cazut pe obraji.Pentru mine!Te implor!
   Am vrut sa-i spun sa nu planga.Nu pentru mine.Eu nu eram demna de el.Nu puteam fi demna de un inger precum era el.Dar nu-mi puteam gasi vocea.
   -Dumnezeule!se auzi vocea Elenei,apoi am vazut-o ingenuchind langa mine,alaturi de Kol.
   -Ce-a patit?il intreba Elena printre lacrimi.
   -A fost lovita de o masina.
   -O,Doamne Dumnezeule...!exclama luandu-mi cealalta mana intr-a ei,apoi isi intoarse privirea spre Kol.Trebuie sa faci ceva!E pe moarte!
   -Mainile imi sunt legate,Elena.Nu pot face nimic!
   -Cum adica?!Transform-o,nu-mi pasa!Doar salveaz-o!
   -N-o pot face...
   -Cum adica n-o poti face?!
   -Fiindca ma impiedica juramantul!tipa el,neluandu-si ochii de la mine.Daca ii dau o singura picatura de sange de-al meu s-au de-al altui vampir,moare!N-o salveaza,ci o omoara!Fir-ar sa fie,o omoara!
   Kol ma trase in bratele lui,si incepu sa planga cu suspine,nepasandu-i ca Elena il vedea.Nepasandu-i ca o gramada de persoane se adunase in jurul nostru,printre care si fratii lui....Nepasandu-i de nimeni...
   Simteam cum intunericul e din ce in ce mai aproape.Ma tragea spre el.Si intr-un final a reusit sa ma inghita,iar ultimul lucru pe care l-am simtit au fost buzele lui peste ale mele,si lacrimile lui udandu-mi fata.

                                                             Va urma...