Life [ partea a II-a ]

   
    Ajunsi in Atlanta,am luat un taxi si ne-am indreptat spre spitalul unde era Ian.Unde am dat de o gramada de fani care venisera sa-i fie alaturi,si de jandarmi.
    Mi-am facut loc prin multime,tarandu-l si pe Laur dupa mine,apoi am intrat in spital.Dupa care ne-am uitat dupa familia lui Ian,gasind-o intr-un final la etajul unu.
    -Buna ziua!am spus,simtind deja cum lacrimile ameninta sa-mi paraseasca ochii.
    -Buna ziua!raspunse mama lui Ian,de pe scaun.
    -As vrea...
    -Nu-mi spune ca sti tu esti o fana innebunita!ma intrerupse tatal lui.Chiar n-aveti ce face?Nu vedeti in ce stare e fiul meu?
    -Eu...
    -Te rog sa pleci,domnisoara,n-ai ce cauta aici!continua,nelasandu-ma sa zic nimic.
    Mi-am inghitit lacrimile,si m-am intors sa plec,nedorind sa-i mai deranjez,cand camera a inceput sa se invarta cu mine.
    -Raluca!striga Laur panicat,prizandu-ma inainte de-a face cunostinta cu podeaua.Iubito,esti bine?
    -Da,sunt OK,am incercat sa-l linistesc,tinandu-ma de el,caci altfel riscam sa cad.
    -Nu prea pari.M-a ajutat sa ma asez pe-un scaun.
    -Sunt bine.Doar putin obosita.
    -Vrei sa chem un doctor?
    -Nu-i nevoie.
    -Plecati cu teatrul vostru in alta parte,zise tatal lui Ian apasat.
    -Robert!il mustra sotia lui.
    -Plecam imediat,l-am asigurat,ridicandu-ma brusc,insa am facut o greseala,deoarece ameteala a revenit - si de data asta mai puternica.
    -Gata,trebuie sa te vada un doctor!
    -Nu!l-am prins de brat,si l-am rugat din priviri sa nu mai insiste.
    -Bine,dar daca continui asa nu voi avea de ales.
    -Am inteles.Am zambit slab,iar el si-a lipit buzele de fruntea mea,depunand un sarut.
    Pe hol se auzi zgomotul unei usi deschizandu-se,iar Nina isi facu aparitia,aratand distrusa.
    -Gata,scumpo!Edna Somerhalder se ridica si-o imbratisa strans pe Nina.Vei vedea ca va fi bine.
    -Nu vreau sa-l pierd!spuse ea,printre sughituri.Nu vreau!
    -Nu-l vei pierde!Shhh...Gata,gata...

    Minutele se scurgau,iar eu si Laur eram inca aici,deoarece refuzase sa plecam atat timp cat aratam asa.Iar intre timp imi adusese o cafea si-un sandwich,spunandu-mi ca poate-mi voi reveni daca mananc ceva.Dupa care mi-a cerut sa ma odihnesc putin,lucru care l-am si facut,si de astfel si Nina.

    Fix cand am deschis ochii,nemai simtindu-ma obosita dupa un mic somn,am zarit un doctor iesind din salonul lui Ian.
    -Cum se simte,doctore?il intreba sora lui Ian.Va fi bine?
    -Seantele de-asi reveni sunt foarte mici,avand in vede situatie in care e.Iar cel mai probabil ar trebui sa va ganditi daca vreti sa-i donati organele.
    Robin izbucni in plans,si la fel si doamna Somerhalder,iar Nina alerga disperata spre doctor.
    -Va rog,salvati-l!Nu-l lasati sa moara!Va rog!
    M-am ridicat,vrand sa ma duc s-o consolez,da' inainte da-a mai face vreun pas,am lesinat.


 
   Cand m-am trezit,Laur era langa mine,iar eu eram intinsa intr-un pat de spital.
   -Ce s-a intamplat?
   -Ai lesinat,aia s-a intamplat.Ti-am zis ca trebuia sa te vada un doctor,da tu nu!
   -Imi pare rau...
   -Ce-a fost a fost.Important e ca esti bine.
   -Da.Ian?
   -La fel.
   -Nina?
   -Tu cum crezi?
   -Distrusa.M-am ridicat in sezut,si i-am spus sa-mi aduca ceva de baut.
   -Revin imediat,scumpo.Imi lasa un sarut in crestetul capului si iesi din salon.
   M-am intins la loc,dorindu-mi din tot sufletul ca tot ce se intampla sa fie doar un vis urat,cand ze auzi un ciocanit in usa.
   -Intra!
   Usa se deschise,si pe ea isi facu aparitia Nina,avand ochii rosii de la atata plans.
   -Hei.
   -Hei,am repetat si eu,ridicandu-ma in sezut.  
   -Cum te simti?
   -Bine.Tu?
   -Asa si asa.
   -Imi dau seama.Ian?
   -La fel.Nu da niciun raspuns,iar doctorii ne preseaza sa ne gandim la...S-a oprit brusc,izbucnind in plans.Imi cer scuze!
   -N-ai de ce,i-am spus,imbratisand-o.Inteleg foarte bine prin ce treci,iar idiotii aia...Ei bine,daca nu renunta la prostiile alea o sa-l cunosca pe Damon Salvatore furios!Si nu cred c-o sa le placa.
   Nina se desprinse din imbratisare,razand usor,apoi ma saruta pe frunte.
   -Odihneste-te,draguto!Si-ti multumesc ca-i esti alaturi.
   -Oricand.
   Nina iesi,iar imediat dupa aceea isi facu aparitia si Laur.
   -Ce faci,printesa?Se aseza pe marginea patului,si-mi inmana o sticla de suc la jumate.Am vazut-o pe Nina iesind.Ce-ati vorbit?
   -Nu mare lucru.Am desfacut sticla si-am luat o gura.Doar mi-a spus ca-mi multumeste ca-i sunt alaturi lui Ian.Dupa care am mai sorbit inca una,ajungand apoi sa golesc toata sticla.
   -Usor,setila.chicoti Laur.
   -Acum ma simt mai bine.
   -Si eu la fel.
   -Cand te-ai simtit tu rau?
   -Iubito,daca tie ti-e rau,si mie mi-e.
   L-am luat de mana si l-am sarutat scurt.
   -Te iubesc!
   -Si eu,printesa,si eu.