I wish... [ partea a II-a ]

   Ochii mi s-au deschis,iar la inceput am crezut ca sunt in dormitorul meu,dar cand m-am uitat mai atenta,mi-am dat seama ca m-am inselat.
   Era o camera enorma,decorata foarte frumos si-n culori calde,cu-o chitara intr-un colt.Genul de camera care-i apartinea cu siguranta unui baiat.
   M-am dat jos din pat si m-am dus in recunoastere.
   La bucatarie am dat peste o femeie de vreo patruzeci si ceva de ani,care pregatea micul dejun.
   -Buna dimineata,draguto!m-a salutat zambindu-mi.
   -Buna dimineata...Ati putea sa-mi spuneti unde sunt?Nu prea...Nu-mi prea amintesc ce s-a intamplat.
   -Domnul mi-a spus ca era sa dea masina peste dumneavoastra,iar el v-a tras din calea ei,dupa care ati lesinat.
   A,da...Masina.Ce zapacita sunt.
   Dar totusi...Cine-i acest domn misterios?
   -Cum il cheama?
   -Andrei,domnisoara.
   -Aha...
   -Unde este acum?As vrea sa-i multumesc,apoi sa plec spre casa.Probabil fratele meu isi face griji.
   -O sa apara din minut in minut,fiti fara grija.
   -Multumesc.
   M-am intors inapoi in camera si-am inceput sa ma uit prin camera - sunt foarte curioasa de fel - cand o voce de barbat mi-a ajuns la ureche.Si chiar una extrem de cunoscuta.
   -S-a trezit?intreba.Probabil pe doamna aceea.
   -Da,domnule.Va astepta in camera.
   -Mersi Nadia.

   Pasii lui se indreptau spre dormitor,iar eu eram nerabdatoare sa-mi cunosc salvatorul.Dar cand a intrat...Acel zambet...acei ochi...acel chip...
   -Smiley!am tipat,sarindu-i in brate.
   -Cred ca trebuia sa ma astept la asta,a spus razand,imbratisandu-ma si el.
   -Nu-mi vine sa cred!am continuat,desprinzandu-ne.Esti chiar tu!OMG!Sunt o mare fana!Te ador!Te iubesc!Iti iubesc muzica!Esti cel ma tare!
   -Usor,usor.Ia o gura de aer.
   Am inspirat,dupa care am inceput sa sar in sus de bucurie,precum un copil de gradinita,provocandu-i lui Smiley un acces de rasete.
   -Ia-o mai usor.
   Intr-un final am reusit sa ma controlez,iar el m-a poftit la masa.Aveam cartofi prajiti si salata.Iamy!
   -Daca tot te-am salvat,ce-ar fi sa-mi spui cate ceva despre tine?
   -Pai...Am inghitit ce aveam in gura,apoi am continuat.Ma cheama Loredana Anghel,am saptispe ani,iubesc dansul,si pe tine.
   -Frumos.Frati,surori?
   -Doar un frate.Il cheama Rares si este la facultate.
   -Inseamna ca in momentul asta este foarte ingrijorat pentru tine..Ce-ai zice ca dupa ce terminam,sa te duc acasa?
   Ramasesem cu gura cascata.
   -Tu?!Acasa?!Mine?!
   -Da.Eu.Acasa.Tine.
   Am inceput sa rad,auzindu-l vorbind ca mine.
   -Deci ce zici?
   -As fii incantata!i-am raspuns,oferindu-i unul dintre cele mai seducatoare zambete ale mele,la care el doar a clatinat din cap amuzant,spunand apoi:
   -Bun.Atunci hai sa mancam mai repede,ca daca tot continuam asa ne prinde si noaptea.
   Asta ar fi splendit!
   -OK.
    
   Eram in masina impreuna cu Smiley,indreptandu-ne spre casa mea.
   Oh,Doamne...!Moooooor!Sa vezi ce fata o sa faca Rares!Abia astept!
   -Am ajuns,m-a anuntat oprind motorul si coborand.Imediat am iesit si eu.
   -O sa fie absolut socat cand te va vedea,i-am spus amuzata de imagina lui Rares cu gura cascata din mintea mea,in timp ce deschideam usa.
   -Sunt sigur.
   -Rares!Sunt Lore!M-am intors!
   In urmatoarea clipa frate-meu alerga pe scari,si ma trase intr-o imbratisare.
   -Mi-am facut atatea griji!Se indeparta si ma intreba serios:Iar acum spune-mi pe unde naiba ai umblat?
   -Cu mine,l-a lamurit Smiley atragandu-i atentia.
   Ramase cu gura cascata.La propiu.Iara ochii ziceai c-o sa-i iasa din orbite.
   Eu am izbucnit in ras,neputandu-ma abtine,in schimb ce Smiley doar zambea,incercand - din cate se vedea - sa nu rada.Da' intr-un final n-a mai rezistat.